The impact of beta-blockers in the treatment of children with dilated cardiomyopathy

Abstract

Background. Dilated cardiomyopathy (CMD) is the most common type of cardiomyopathy at any age. Incidence in children is 0.57-2.6 / 100,000 / year. The management of pediatric CMD is not similar to adults, the results of the combination of beta-blockers (BB) in the behavior of children with CMD is controversial. Objective of the study. The effects of beta-blockers in the clinical-hemodynamic evolution of children with CMD. Material and Method. The prospective analytical study included 48 children (age 3 months-18 years) with a clinical diagnosis of CMD. based on anamnestic criteria. clinical and imaging. Depending on the treatment, the patients were divided into 2 groups: I -14 children, conventional and BB; II - 34 children - conventional treatment. Statistical analysis through methods of variational, correlational and discriminant Results. Most of the children were young (58%), with a predominance of boys (M / F-30/18); 42 ptc (86%) presented ICC gr II-IV CF NYHA / Ross. Comparative analysis of EcoCg parameters determined marked cardiac dysfunction in both groups. Clinical evaluation and EcoCg of patients in group I improved in 1.5 months of surveillance. EcoCg parameters with non-perforable predictive value: Tei index, associated with LVEF, SIV thickness, PSAP and IVM grade. Unfavorable evolution in 6 children, including 4 deaths, of which 3 (8.82%) cases in group II. Adverse effects of BB - 1 case of hypotension and bradycardia. Conclusion. The Tei index is a predictor of death, depending on age and heart failure. The association of BB in the treatment of CMD in children in the early stages contributes to the clinical and functional improvement of the heart. Adverse effects are rare, requiring correct dose titration. Introducere. Cardiomiopatia dilatativă (CMD) este cel mai frecvent tip de cardiomiopatie la orice vârstă. Incidenţă la copii este de 0,57-2,6/100 000/an. Managementul CMD pediatrice nu este similar adulţilor, rezultatele asocierii beta-blocantelor (BB) în conduita copiilor cu CMD este controversată. Scopul lucrării. Efectele beta-blocantelor în evoluţia clinică hemodinamică a copiilor cu CMD. Material și Metode. Studiul prospectiv analitic a inclus 48 de copii (vârsta 3 luni-18 ani), cu diagnosticul clinic de CMD, în baza criteriilor anamnestice. clinice și imagistice. În funcție de tratament, pacienții au fost divizați în 2 loturi: I -14 copii, convențional și BB; II – 34 copii -tratament convențional. Analiza statistică prin metode de analiză variaţională, corelaţională şi discriminantă. Rezultate. Majoritatea copiilor au fost de vârstă mică (58%), cu predominarea băieților (M/F-30/18); 42 ptc (86%) s-au prezentat ICC gr II-IV CF NYHA/Ross. Analiza comparativă a parametrilor EcoCg a determinat o disfuncție cardiacă marcată în ambele loturi. La evaluarea clinică şi EcoCg a pacienților din lotul I s-a observat o ameliorare la 1,5 luni de supraveghere. Parametrii EcoCg, cu valoare predictivă nefavorabilă : Indice Tei, asociat cu FEVS grosimea SIV, PSAP şi gradul de IVM. Evoluţie nefavorabilă la 6 copii, inclusiv 4 decese, dintre care 3 (8,82%) cazuri în lotul II. Efecte adverse ale BB - 1 caz de hipotensiune şi bradicardie. Concluzii. Indicele Tei este un factor predictiv de deces, dependent de vârsta şi insuficienţa cardiacă. Asocierea BB în tratamentul CMD la copii, la etapele precoce, contribuie la ameliorarea clinică și funcțională cardiacă. Efectele adverse sunt rare, este necesară titrarea corectă a dozei.