Cause-treatment efficiency of epileptic seizures in newborn

Abstract

Background. Epileptic seizures (ES) represent one of the most frequent clinical manifestations in newborns, with a frequency of 1-5 cases in 1000 live births. The risk factors that can cause ES are different and correlate with the developing immature brain and underlying brain lesions. Objective of the study. Research of the causes that could lead to ES in newborns and analysis of the administered anti-epileptic medication, in order to appreciate the cause-treatment efficiency. Material and Method. Retrospective study based on the analysis of 24 medical records of full-term newborns, that had ES in the neonatal period. Investigation methods: cerebrospinal fluid analysis, neurosonography, computed tomography, magnetic resonance imaging, electroencephalography, metabolic tests. Results. Types of ES: Motor (62,5%): clonic (40%), automatisms (20%), myoclonic (13,4%), tonic (13,4%), epileptic spasms (6,6%), hyperkinetic (6,6%); Non-motor (29%): autonomic (57%), conservation of behavior (43%); Unclassified (8,5%). Causes, confirmed through additional investigations: anoxic and hypoxic-ischemic disorders (37,5%); neuroinfections (16,7%); intracranial hemorrhages (12,5%); metabolic disorders (8,3%); cerebral malformations (8,3%); ischemic strokes (4,2%); tuberous sclerosis (4,2%); unknown causes (8,3%). Administered treatment: diazepam (91,7%), remission of ES in 27,3% cases; phenobarbital (37,5%) – 55,5%; levetiracetam (29,2%) – 85,7% cases. Conclusion. Neonatal ES are atypical in comparance with other age groups and they relate to the preexisting brain lesions. The response to anti-epileptic drugs differs depending on the type of seizure and the cause. To identify ES, the research of their causes through additional investigations is needed. Introducere. Crizele epileptice (CE) fac parte din grupul celor mai frecvente manifestări critice la nounăscut, cu o frecvență de 1-5 cazuri la 1000 de nașteri vii. Factorii de risc care determină CE sunt variabili și relaționează cu creierul imatur, în curs de dezvoltare și cu leziunile cerebrale subiacente. Scopul lucrării. Cercetarea cauzelor CE la nou-născuți și analiza tratamentului antiepileptic administrat pentru aprecierea eficienței cauză-tratament. Material și Metode. Studiu retrospectiv, pe baza unei analize a 24 fișe de boală a nou-născuților (n.n.) la termen, care s-au prezentat cu CE în perioada de n.n. Examinări: analiza lichidului cefalorahidian, neurosonografia (NSR), tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară; electroencefalografia, teste metabolice. Rezultate. Tipuri de SE: motorii (62,5%): clonice (40%), automatisme (20%), mioclonice (13,4%), tonice (13,4%), spasme epileptice (6,6%), hiperkinetice (6,6%); non-motorii (29%): autonome (57%), conservarea comportamentului (43%); Inclasabile (8,5%). Cauze, confirmate prin examene suplimentare: tulburări anoxice și hipoxic-ischemice (37,5%); neuroinfecţii (16,7%); hemoragii intracraniene (12,5%); tulburări metabolice (8,3%); malformaţii cerebrale (8,3%); accidente vasculare cerebrale ischemice (4,2%); scleroză tuberoasă (4,2%); cauze necunoscute (8,3%). Tratamentul administrat: diazepam (91,7%), remiterea CE în 27,3% cazuri; fenobarbital (37,5%) – 55,5%; levetiracetam (29,2%) – 85,7% cazuri. Concluzii. CE neonatale sunt atipice față de alte categorii de vârstă și corelează cu leziunile cerebrale preexistente. Răspunsul la antiepileptice diferă în funcție de tipul crizei și cauza suferinței. Identificarea CE neonatale necesită căutarea etiologiei lor prin examene suplimentare.