Hepatotoxicity of fat-soluble vitamins A and E

Abstract

Background. The share of drug-induced liver diseases, caused by fat-soluble vitamins used uncontrollably, varies from 2 to 20 percent. Vitamins A and E, along with the beneficial effects, can exert toxic action on the liver manifested by hepatitis, non-cirrhotic portal hypertension. Objective of the study. To analyze reports of hepatotoxicity of fat-soluble vitamins A and E and to characterize the clinical and paraclinical aspects of liver damage when using vitamin preparations with elucidation of the mechanisms underlying liver toxicity. Material and Methods. A clinical case of administration of AEVIT 15 capsules/day for 2 years was analyzed (doses of vitamin E 1500 IU / day and vitamin A 1500000 IU / day). Results. The patient was hospitalized with the accusations: embarrassment in the right hypochondrium and epigastrium, weakness, dry skin, hair loss, abdominal distension, peripheral edema. Examination found: sclera jaundice, hepatomegaly ( + 1.5 cm) and splenomegaly ( + 3 cm ) , moderate increase in aspartate aminotransferase and alkaline phosphatase, hypoalbuminemia, and liver elastography - signs of cirrhosis. Liver biopsy: focal lobular hepatitis and enlarged, lipid-laden, stellate cells with varying degrees of sinusoidal fibrosis. Abdominal ultrasonography: signs of extrahepatic portal hypertension and signs of nonalcoholic steatosis. Conclusion. Portal hypertension in hypervitaminosis A and E is caused by obstruction of the perisinusoidal spaces Disse as a result of hyperplasia and hypertrophy of stellate cells stimulated by lipid vacuoles in the cytoplasm with collagen production and the development of perisinusoidal fibrosis. Introducere. Ponderea afecțiunilor hepatice medicamentoase, cauzate de vitaminele liposolubile A şi E utilizate necontrolat, variază de la 2 la 20 la sută. Vitaminele A și E, de rând cu efectele benefice, pot exercita o acțiune toxică asupra ficatului manifestată prin hepatită, hipertensiune portală necirotică. Scopul lucrării. A identifica raportări de hepatotoxicitate a vitaminelor A şi E şi a caracteriza aspectele clinice şi paraclinice de lezare a ficatului la utilizarea preparatelor vitaminice cu elucidarea mecanismelor ce stau la baza toxicităţii asupra ficatului. Material și Metode. S-a analizat un caz clinic de administrare timp de 2 ani a preparatului AEVIT, 15 capsule/zi (doze de vitamina E 1500 UI/zi și vitamina A 1500000 UI/zi). Rezultate. La internare pacienta prezenta acuzele: jenă în hipocondrul drept și epigastru, slăbiciune, uscăciunea pielii, alopecie, distensie abdominală, edeme periferice. La examinare, s-a constatat: icterul sclerelor, hepatomegalie (+1,5cm) și splenomegalie (+3cm), creșterea moderată a aspartataminotransferazei şi fosfatazei alcaline, hipoalbuminemie, iar la elastografia hepatică – semne de ciroză. La biopsia ficatului: hepatită lobulară focală şi celule stelate lărgite, încărcate cu lipide, cu grade variabile de fibroză sinusoidală. La ultrasonografia cavității abdominale s-au constatat semne de hipertensiune portală extrahepatică şi semne de steatoză nonalcoolică. Concluzii. Hipertensiunea portală în hipervitaminoza A şi E este determinată de obturarea spațiilor perisinusoidale Disse în rezultatul hiperplaziei și hipertrofiei celulelor stelate stimulate de vacuolele lipidice din citoplasmă cu producerea de colagen și dezvoltarea fibrozei perisinusoidale.