Abstract:
Background. Acute promyelocytic leukemia (APL) is an acute myeloid leukemia (AML) that accounts
approximately 10-15% of AML cases. APL usually appears as an de novo finding. The occurrence of
secondary APL(sAPL) after chemotherapy(PChT) is rare, and the development of sAPL after an NHL
is casuistic. Objective of the study. Description of a case of sAPL after NHL therapy. Material and
Methods. The morphological blocks of lymph node biopsy, CBC and bone marrow aspiration (bma)
were investigated. Results. Male B, 34 years old, hospitalized in a critical condition in the hematological
center with Diffuse large B cell lymphoma, stage IV B, X (Ann-Arbor). With the purpose of induction,
PChT cures were performed: R-CHOP, R-CHOEP, CVP, obtaining partial remission. 25 months after
the onset of NHL, the patient experienced: anemia, thrombocytopenia, leukocytosis associated with
peripheral blastosis. For restadialization an bma was performed, which reveals 95% of promyelocytetype
blasts. sAPL was confirmed, induction PChT was initiated, still the result proved no efficacy. The
death occurred early in induction, which corresponds with literature data. Conclusion. sAPL after NHL
therapy are rare nosological entities in clinical practice, which are associated with the negative effect of
treatment with anthracyclines or tenoposide derivatives, results in unfavorable prognosis and high
mortality.
Introducere. Leucemia acută promielocitară (LAP) e o leucemie acută mieloidă (LAM) ce însumează
aproximativ 10-15% din cazurile de LAM. LAP, de obicei, survine de novo. Apariția LAP secundare
(LAPs) după tratamentul chimioterapic (PChT) are loc rar, iar dezvoltarea LAPs după un LNH este
cazuistic. Scopul lucrării. Descrierea unui caz de LAPs secundar unui LNH. Material și Metode. Au
fost investigate blocurile morfologice ale biopsiei ganglionului limfatic, hemograma și aspiratul medular
(a.m.). Rezultate. Bărbat B, 34 ani a fost spitalizat în stare foarte gravă în cadrul centrului hematologic
cu diagnosticul de LNH difuz cu celula mare B, stadiu IV B,X (Ann-Arbor). Cu scop de inducere au
fost efectuate cure de PChT de tip: R-CHOP, R-CHOEP, CVP cu obținerea remisiunii parțiale. La 25
de luni după debutul LNH, pacientul subit dezvoltă: anemie, trombocitopenie, leucocitoză asociată cu
blastoză periferică. Pentru restadializare se efectuează a.m., care relevă 95% de blaști de tip
promielocite. S-a confirmat LAPs, s-a inițiat PChT de inducere, fără eficacitate. Decesul a survenit,
precoce, în inducere, ceea ce corespunde cu datele literaturii. Concluzii. LAP secundare LNH sunt
entități nozologice rarisime în practica clinică, ce pot fi asociate efectului negativ al tratamentului cu
antracicline sau derivați de tenoposid cu un prognostic nefavorabil și o mortalitate înaltă.
