Abstract:
Background. Acute dissection of aorta is a life-saving emergency in surgery, associated with high
morbidity and mortality rate. Due to the extremely varied clinical polymorphism and the severe
complications that occures quickly the patient's present difficulties in diagnosis and postoperative
treatment. Objective of the study. Evoluation of preoperatively and postoperatively condition of the
critical patient Material and Methods. Within the clinic were studied 57 operated patients, which were
divided into 2 categories: group A - 49 patients (86%) with acute dissection of aorta and group B - 8
patients (14%) with acute dissection of aorta in association with Marfan syndrome. The differences
between the two groups were analyzed regarding the preoperative characteristics, the surgical
techniques, the immediate and distant results. Results. Patients in group A (57p.) have a postoperative
lethality rate about 28.5%, compare with the 25% (8p.) postoperative lethality in group B. Patients in
group B were significantly younger (B: 34.2 ± 11 years) vs. (A: 58.3 ± 9 years). High blood pressure
was found mainly in group A. The incidence of postoperative complications, as well as intraoperative
and 30-day mortality were similar. Following the remote postoperative results, the mortality in group B
is lower. Conclusion. Postoperative evolution was similar in acute aortic dissection with or without
Marfan syndrome, being associated with high lethality. Surgical tactics and behavior depend on the
spread of the dissection during the aorta.
Introducere. Disecţia acută de aortă este o intervenție chirugicală de urgență „life saving”, asociată cu
o morbiditate și mortalitate ridicată. Din cauza polimorfismului clinic extrem de variat şi a complicaţiilor
severe care survin rapid, diagnosticul şi conduita pacientului prezintă dificultăţi. Scopul
lucrării. Evaluarea stării critice a pacientului preoperator, postoperator. Material și Metode. În cadrul
clinicii au fost studiați 57 de pacienți operați, care s-au împărțit în 2 categorii: grupul A – 49 pacienți
(86%) cu Disecție acută și grupul B – 8 pacienți (14%) cu disecție acută în asociere cu sindromul Marfan.
S-au analizat diferențele dintre cele două grupuri cu privire la caracteristicile preoperatorii, tehnicile
chirurgicale, rezultatele postoperatorii imediate și la distanță. Rezultate. Pacienții din grupul A(57p.)
au o rată a letalității postoperatorii: 28,5 %, letalitatea postoperatorie din grupul B(8p.) constituind: 25%.
Pacienții din grupul B au fost semnificativ mai tineri (B:34,2±11ani) vs (A:58,3±9ani). HTA a fost
întâlnită preponderent în grupul A. Incidența complicațiilor postopertorii, precum și mortalitatea
intraoperatorie și cea de la 30 de zile au fost similare. Rezultatele postoperatorii la distanță indică faptul
că mortalitatea din grupul B este mai mică. Concluzii. Evoluția postoperatorie este similară în disecția
acută de aortă cu sau fără sindrom Marfan, fiind asociate cu letalitate ridicată. Tactica și conduita
operatorie depinde de răspindirea disecției pe parcursul aortei.
