Artificial reproductive tehnologies – a bioethic perspective

Abstract

Background. In a world in which the infertility rate is rising perilously, the artificial reproductive tehnologies bring with them a beam of hope, but, in the same time, they are challenging humanity with unusual bioethical problems. Objective of the study. Presentation and discussion of artificial reproductive tehnologies’ main bioethical aspects. Material and Methods. For study accomplishment were used both international bibliographical resources and autochthonous one, also scientific publications. Results. The main ethical and juridical problems brought up by assisted human reproduction (AHR) regard gametes donation, substitute motherhood, cryoconservation of gametes and embryos. Gametes donation questions the rights of the donor, the rights of the recipient and the criteria applied by the gametes collector corporations. Substitute motherhood is being subjected to some heated polemics because of the filiation problems it generates, as well as the difficulties with surrogate mother’s rights. Not least controversial is the procedure of cryoconservation of gametes and embryos, which tackles fundamental questions like: When a human being becomes a personality? Conclusion. AHR is capable of changing the milennial humanity’s paradigm about reproduction and the kinship of descendants with their progenitors, that is why the utilization of that techniques demands precaution and sapience. Introducere. Într-o lume în care rata infertilității crește periclitant, tehnologiile de reproducere artificială aduc cu sine o rază de speranță, însă și pun în fața umanității probleme bioetice insolite. Scopul lucrării. Prezentarea și pertractarea principalelor aspecte bioetice ale tehnologiilor de reproducere artificială. Material și Metode. Pentru efectuarea studiului au fost utilizate resurse bibliografice atât internaționale, cât și autohtone, publicații științifice. Rezultate. Principalele probleme etice și juridice ridicate de reproducerea umană asistată medical (RUAM) vizează donația de gameți, maternitatea de substituție, crioconservarea gameților și embrionilor. Donația de gameți ridică întrebări privind drepturile donatorului, recipientului, precum și criteriile aplicate de către corporațiile colectoare de gameți. Maternitatea de substituție reprezintă subiectul unor polemici aprinse din cauza problemelor de filiație generate, precum și a drepturilor mamei-surogat. Nu mai puțin controversat este procedeul de crioconservare a gameților și embrionilor ce atinge întrebări fundamentale precum: Când o ființă umană devine o personalitate? Concluzii. RUAM este în stare să schimbe paradigma milenară a umanității privind reproducerea și înrudirea descendenților cu progenitorii săi, din această cauză folosirea acestor tehnici necesită precauție și sapiență.