Abstract:
Background. Natural, technical and social disasters annually affect countries around the globe, causing
considerable material damage. The pathology appeared is complicated and requires deep knowledge by
doctors for the provision of medical care and management in the outbreaks. Objective of the study. To
argue the need for training students and medical staff in the field of Disaster Medicine. Material and
Methods. The literature aimed at training students and doctors in the field of Disaster Medicine from
ex-Soviet and European countries was studied and analyzed, with the highlighting of study programs
and thematic plans on different profiles and specializations. Results. In ex-Soviet countries, the
discipline of Disaster Medicine is taught at the university level with a number of hours ranging from 60
to 90 (including Toxicology). At postgraduate level, in the Russian Federation, the training takes place
according to a unified program with a budget of 100-120 hours. In Romania, at university level, the
discipline is taught only in some university centres as part of the Emergency Medicine module. At
postgraduate level, the Ministry of Health organizes competence courses in Medical Disaster
Management with a budget of 120 hours. In the context of the Covid 19 pandemic, the disaster medicine
course is also proposed at university level. Conclusion. The training of students and doctors in the field
of Disaster Medicine remains a current issue. Curricula must be adapted to curricula with the inclusion
of topics specific to specialties at university level and specializations at postgraduate level.
Introducere. Calamitățile naturale, tehnogene și sociale anual afectează țările lumii aducând pagube
materiale și pierderi generale umane și sanitare. Patologia apărută este complicată și necesită cunoștințe
profunde pentru acordarea asistenței medicale și managementul în focarele apărute. Scopul
lucrării. Argumentarea necesității instruirii studenților medici și cadrelor medicale în domeniul
Medicinei calamităților. Material și Metode. A fost studiată și analizată literatura ce vizează instruirea
studenților medici și a cadrelor medicale în domeniul Medicinei calamităților atât în țările ex-sovietice,
cât și în cele europene, cu evidențierea programelor de studii și planurilor tematice pe diferite profiluri
și specializări. Rezultate. În țările ex-sovietice, disciplina Medicina calamităților se predă la nivel
universitar cu un număr de ore care variază de la 60 până la 90 (inclusiv Toxicologia). La nivel
postuniversitar, în Federația Rusă, instruirea se desfășoară după un program unificat cu un buget de 100-
120 ore. În România, la nivel universitar, disciplina este predată doar în unele centre universitare în
componența modulului Medicina de urgență. La nivel postuniversitar, Ministerul Sănătății organizează
cursuri de competență în Managementul medical al dezastrelor cu un buget de 120 ore. În contextul
pandemiei Covid 19, Cursul de medicină a calamităților este propus și la nivel
universitar. Concluzii. Instruirea studenților și a medicilor practicieni în domeniul Medicinei
calamităților rămâne o problemă actuală. Programele de studii trebuie adaptate la planurile de
învățământ cu includerea tematicilor specifice specialităților la nivel universitar și specializărilor la nivel
postuniversitar.
