Genetic editing of the human embryo: bioethical aspects

Abstract

Background. At the end of the XXth century early XXIst century the rapid development of engineering and gene therapy took place due to the decoding of DNA, which aroused dissatisfaction in society and divided it into two camps. Objective of the study. Studying and highlighting bioethical problems in the genetic editing of the human embryo. Material and Methods. The study was conducted based on scientific, ethical and bioethical investigations, articles on the editing of the human genome. The analytical, bioethical and sociological method were applied. Results. Although the editing of the human genome has resulted in a significant leap in the development of gene therapy, it raises numerous moral dilemmas both among the population and among health professionals. After conducting experiments in the world, society has questioned the effects of these implications and their effectiveness. The main bioethical issue is the question of long-term side effects that have not yet been studied. On the other hand, the effects of this therapy are promising and will free civilization from the terror of genetic diseases. So far, the medical community has not reached a consensus. Conclusion. As long as the longterm side effects have not been studied, we cannot talk about the effectiveness of this method and its morality. The process of editing the human genome involves serious risks and must be well thought out before being promoted on the medical market. Introducere. La sfârșitul sec. XX, începutul sec. XXI a avut loc o dezvoltare rapidă a ingineriei genice și a terapiei genice, datorită decodării ADN-ului, ceea ce a cauzat nemulțumiri în societate, divizând-o în două tabere. Scopul lucrării. Studierea și evidențierea problemelor bioetice în editarea genetică a embrionului uman. Material și Metode. Studiul a fost efectuat în baza investigațiilor științifice, etice şi bioetice, articole cu privire la editarea genomului uman. S-a aplicat metoda analitică, bioetică și sociologică. Rezultate. Deși editarea genomului uman a permis un salt semnificativ în dezvoltarea terapiei genice, ea naște numeroase dileme morale atât în rândul populației, cât și printre cadrele medicale. După experimentele efectuate în lume, societatea și-a pus întrebarea despre efectele acestor implicări și eficacitatea lor. Principala problemă bioetică o prezintă întrebarea despre efectele secundare pe termen lung care încă nu au fost studiate. Totodată, efectele acestei terapii sunt promițătoare și urmează să elibereze civilizația de teroarea bolilor genetice. Până în present, comunitatea medicală nu a ajuns la un consens. Concluzii. Atâta timp cât nu au fost studiate efectele secundare de durată, nu putem vorbi despre eficacitatea acestei metode și moralitatea acesteia. Procesul de editare a genomului uman implică riscuri serioase și trebuie bine gândit înaine de a fi promovat pe piața medicală.