Abstract:
Background. Pediatric metabolic syndrome (MetS) is an association of at least 2 cardiovascular risk
factors (hypertriglyceridemia, low HDL-cholesterol levels, hypertension, hyperglycemia) in children
with abdominal obesity, which has a growing prevalence worldwide. Objective of the
study. Elucidating the pathophysiological mechanisms, the clinical and imaging features of MetS in
children to prevent adult cardiovascular disease. Material and Method. This literature review is based
on 109 scientific articles recently published on PubMed. Results. The pathophysiology of MetS is
determined genetically, by environmental factors and lifestyle, and defined by the following
mechanisms: central obesity, insulin resistance, proinflammatory and prothrombotic status, adipocyte
dysfunction. The dynamic evaluation of children with MetS registers an uncertain character of the
diagnosis as they grow older and a more favorable prognosis than in adults. However, MetS in children
is linked to structural and functional changes of the cardiovascular system, a higher risk of developing
complications and a higher rate of premature mortality. Conclusion. Although the clinical benefit of
identifying MetS in children is a controversial topic, the serious health consequences of MetS require
early intervention in diagnosis and treatment to reduce cardiovascular risk. Introducere. Sindromul metabolic (SM) pediatric reprezintă o asociere a cel puțin 2 factori de risc
cardiovascular (hipertrigliceridemie, nivel scăzut de HDL-colesterol, hipertensiune arterială,
hiperglicemie) la copiii cu obezitate abdominală, având o prevalență globală în continuă
creștere. Scopul lucrării. Elucidarea mecanismelor fiziopatologice și a particularităților clinicoimagistice
ale SM la copil, în scopul profilaxiei maladiilor cardiovasculare ale adultului. Material și
Metode. Această sinteză narativă a fost elaborată în baza a 109 articole științifice de ultimă oră,
publicate pe PubMed. Rezultate. Fiziopatologia SM este determinată atât genetic, cât și de factorii de
mediu și de stilul de viață, incluzând drept mecanisme: obezitatea centrală, rezistența la insulină, statutul
proinflamator și protrombotic, disfuncția adipocitară. Evaluarea în dinamică a copiilor cu SM
înregistrează un caracter incert al diagnosticului odată cu înaintarea în vârstă și un prognostic mai
favorabil decât la adulți. Totuși, SM la copii este asociat cu modificări structurale și funcționale
cardiovasculare, cu un risc mai înalt de a dezvolta complicații și cu o rată mai mare a mortalității
premature. Concluzii. Deși beneficiul clinic al identificării SM la copii este un subiect controversat,
consecințele grave ale SM asupra sănătății impun intervenții precoce în diagnostic și în tratament pentru
a diminua riscul cardiovascular.
