Priorities in using supplementary materials in teaching medical vocabulary

Abstract

Background. As language teachers, we often feel that the prescribed textbooks are not sufficient to achieve a variety of purposes involved in language teaching. We often find them inadequate to deal with some other areas of communicative needs of the learners like learning a English medical vocabulary. Objective of the study. The purpose was to evolve a framework and suggest a repertoire of tasks and activities from which communicative applications could be used and adapted for supporting and strengthening language studying. Material and Methods. The research was divided in two major sections. The first part offered a general discussion of the material types, and the second dealt with some suggestive descriptions of material-wise tasks and activities for classroom applications. Finally, were presented the results of a group of 10 students: after using the coursebook and after studying from supplementary materials. Results. The student’s English vocabulary learning achievement after using the supplementary vocabulary lessons was significantly higher than that before using supplementary materials. The efficiency of the materials in a group of 10 students was 85 points in medium for the English medical vocabulary learning formative tests in comparison with 60 points for the topics where the teacher didn’t use supplementary materials. The students showed statistically significant differences in results and student’s satisfaction towards supplementary materials was highly positive. Conclusion. The present paper demonstrated how stories and real- life situations, or case histories can be effectively exploited as supplementary materials to enliven the classroom atmosphere, ensure better learner motivation and participation, and make the learning of Medical English an enjoyable experience.

Introducere. În calitate de profesori, care predau o limbă străină, constatăm că manualele existente nu sunt suficiente pentru a realiza o varietate de activități interactive, în cadrul lecțiilor practice, deseori acestea fiind inoportune de a face față tuturor necesităților de comunicare ale studenților. Scopul lucrării. Scopul studiului constă în a propune un model relevant de sarcini și activități de comunicare, care ar putea fi utilizate și adaptate pentru dezvoltarea și consolidarea limbajului de specialitate. Material și Metode. Cercetarea a fost divizată în două secțiuni. În prima parte a fost realizată o prezentare generală a tipurilor de materiale, iar în a doua a fost oferită o descriere sugestivă a sarcinilor și activităților. La final au fost prezentate comparativ rezultatele la însușirea vocabularului într-un grup de 10 cursanți: după ce a fost folosit doar manualul și, apoi, după ce s-a apelat la materiale. Rezultate. Gradul de asimilare a vocabularului medical, după utilizarea materialelor adiționale, a fost semnificativ mai mare, decât înainte de aplicarea acestora. Astfel, într-un grup de 10 studenți, rezultatele testelor formative a fost în medie de 85 puncte, ca urmare a achiziționării vocabularului medical englez, prin intermediul materialelor complementare, în comparație cu 60 de puncte în cazul în care profesorul a folosit doar manualul de curs. Totodată, și studenții au arătat diferențe semnificative în ceea ce privește rezultatele, aceștia având și un feed-back pozitiv față de materialele suplimentare implementate. Concluzii. Lucrarea a demonstrat modul în care situațiile din viața reală și studiile de caz pot fi exploatate în mod eficient, ca materiale suplimentare, pentru a anima atmosfera în sala de curs și pentru a asigura o mai bună motivație și o participare activă a studenților.