Clinical and anamnestical features of women with spontaneous preterm birth

Abstract

Background. Premature birth is the leading cause of perinatal morbidity and mortality in the Republic of Moldova and the same in the world. In these conditions, a key role in understanding the triggers of spontaneous preterm birth is played by the identification of clinical-anamnestic risk factors. Objective of the study. To Identify clinical and anamnestic risk factors in women with spontaneous preterm birth. Material and Methods. A prospective cohort study was performed, with two groups for research: The L1 research group included 65 women with preterm birth. The L0 control group included 65 women with term birth. Were studied in detail the age indicators, the history of somatic and gynecological diseases, the outcomes of previous pregnancies, the features of the course of the pregnancy, childbirth, neonatal outcomes. Results. The analysis of the data obtained in this study showed that the risk of premature birth is associated with the reproductive age of the woman 25-30 years, statistically significant results in primiparous patients with aggravated somatic history of renal pathology, chronic dental, and acute viral desiese during pregnancy as well as nonspecific chronic inflammatory processes of the genital tract. The gestational age at which premature birth began includes the interval of 26-36 weeks amenorrhea. Neonatal results revealed the birth of fetuses with a gestational weight less than 2500 grams in the study lot and with a higher incidence of morbidity associated with it. Conclusion. The etiology of preterm birth is multifactorial; there is a need for timely detection, the correction of one or another condition not only during, but also before pregnancy, and the elaboration of strategies for improving the outcomes, by predicting, preventing, and treating this situation. Introducere. Nașterea prematură și consecințele acesteia reprezintă o problemă majoră în Republica Moldova ca urmare a ratei crescute a morbidității și a mortalității perinatale. Un rol important în însușirea mecanismului nașterii premature spontane îl joacă identificarea factorilor de risc clinicoanamnestici. Scopul lucrării. Identificarea factorilor de risc clinico-anamnestici la femeile cu naștere prematură spontană. Material și Metode. A fost efectuat un studiu prospectiv de cohortă. Pentru cercetare au fost create două loturi: Lotul de cercetare L1 a inclus 65 de femei care au născut prematur. Lotul de control L0 a inclus 65 de femei care au născut la termen. În ambele loturi a fost studiat anamnesticul somatic și obstetrical, al particularitățiolor clinico-evolutive ale sarcinii, nașterii actuale și al rezultatelor perinatale. Rezultate. Analiza datelor obținute în studiul dat a arătat că riscul nașterii premature este asociat cu vârsta reproductive a femeii de 25-30 ani, rezultate semnificative statistice în cazul primiparelor cu anamnesticul somatic agravat de patologie renală, dentară cronică, atât și de IRVA pe parcursul sarcinii date, cât și de procese inflamatorii cronice nespecifice ale căilor genitale. Vârsta gestațională la care a debutat nașterea prematură cuprinde intervalul de 26-36 săptămâni amenoree. Rezultatele neonatale au relevat nașterea feților cu masa mai mică de 2500 gr în lotul de bază și cu o incidență mai mare a morbidității asociată cu aceasta. Concluzii. Etiologia nașterii premature este multiplă, este important a diagnostica și a trata patologiile care stau la baza declanșării acestui proces, nu numai în timpul sarcinii, dar și preconcepțional; a elabora strategii ce ar duce la îmbunătățirea rezultatelor prin prognozare, prevenție și tratament.