Mortality predictors in hospital - acquired pneumonia

Abstract

Background. Hospital-acquired pneumonia (HAP) is one of the most important nosocomial infection due to it’s high mortality, which ranges from 30-70% in different hospitals. A lot of studies are aimed to highlight the risk factors for mortality among HAP patients. Objective of the study. To identify the mortality predictors in hospital-acquired pneumonia. Material and Methods. A total of 110 patients with HAP were included in our study: 70 (63,6%) were survivors (S) and 40 (36,4%) non-survivors (NS). Differences of the clinical, radiological and laboratory characteristics between S and NS groups were analyzed by a regresional logistic model, using the MedCalc11.5.0.0 package. Results. There are several significant independent predictive factors for mortality in HAP: age ≥65 years (OR 10,9; p- 0,0019), confusion (OR 5,9; p-0,0049), the lenght of mechanical ventilation ≥48 hours (OR 15,4; p- 0,0003), high levels of creatinine (OR 7,6; p-0,0126), clinical pulmonary infection score ≥6 points (OR 7,4; p-0,0053) and bilateral pneumonic infiltration diagnosed by chest X-ray (OR 5,6; p-0,0114). The discriminatory power of the logistic model for predicting mortality was high - AUC 0,93 (95% CI: 0,86– 0,97). Conclusion. Our study highlighted several clinical, laboratory and imaging prognostic factors for HAP. Revealing the mortality risk factors in hospital-acquired pneumonia is important for the development of preventive measures to decrease mortality among HAP patients.

Introducere. Pneumonia nosocomială (PN) este cea mai importantă dintre infecţiile nosocomiale, poate fi explicat şi prin indicele letalităţii înalte, care variază între 30-70%. Evidenţierea factorilor ce contribuie la evoluţia nefavorabilă a bolii se regaseşte în majoritatea studiilor dedicate PN. Scopul lucrării. Evidenţierea factorilor prognostici ai evoluţiei nefaste în pneumoniile nosocomiale. Material și Metode. Studiul a inclus 110 subiecţi cu PN, dintre care 70 (63, 6%) au supravieţuit (S) şi 40 (36, 4%) au decedat (D). Multiple variabile clinico-paraclinice, care au variat semnificativ în grupurile S şi D au fost incluse într-un model regresional logistic, utilizând softul MedCalc11.5.0.0. Rezultate. Ca variabile cu impact prognostic pentru survenirea decesului la bolnavii cu PN au fost evidenţiate: vârsta pacientului ≥65 ani (OR 10,9; p-0,0019), confuzie şi/sau obnubilare (OR 5,9; p-0,0049), ventilaţia mecanică invazivă cu o durată ≥48 ore (OR 15,4; p-0,0003), valorile crescute ale creatininei (OR 7,6; p-0,0126), scorul clinic de infecţie pulmonară ≥6 puncte (OR 7,4; p-0,0053) şi afectarea pulmonară bilaterală confirmată prin radiografia toracelui (OR 5,6; p-0,0114). AUC a modelului logistic a constituit 0, 93 (95% CI: 0,86–0,97), ce indică eficienţa înaltă de discriminare a cazurilor cu sfârşit letal. Concluzii. Studiul a evidenţiat un şir de factori prognostici pentru evoluţia PN - clinici, de laborator, imagistici. Cunoaşterea predictorilor evoluţiei nefaste în pneumoniile nosocomiale este importantă pentru elaborarea măsurilor preventive ale letalității la pacienţii cu PN.