Abstract:
Background. Healthcare-associated pneumonia (HCAP) was defined as pneumonia in nonhospitalized
patients who had significant experience with the healthcare system. Several studies have shown
important differences in HCAP comparing to other forms of nosocomial pneumonia (NP). Objective of
the study. To compare the etiological features and antimicrobial resistance in HCAP, hospital-acquired
pneumonia (HAP), including ventilator-associated pneumonia (VAP) and severe community-acquired
pneumonia (SCAP). Material and Methods. 52 patients with HCAP, 58 with HAP and VAP, and 48
patients with SCAP were enrolled in our study. For microbiological assessment sputum samples were
collected. Statistical analysis performed using the χ2 test (Statistica software, version
7.0). Results. Overall „nosocomial” agents were highly detected in HCAP group - 52,4%, however less
frequent than in group HAP/VAP 73,8% (p<0,01), but more frequent comparing to SCAP patients -
18% (p<0,001). Klebsiela pneumoniae and Pseudomonas aeruginosa were the leaders of „nosocomial”
group bacteria. „Non-nosocomial” germs were found in 47,6% patients with HCAP, however different
from HAP/VAP 26,1% (p<0,05) and SCAP 82% (p<0,001). In opposed to SCAP, pathological agents
in HCAP manifested higher resistance to protected penicillins and cephalosporines III generation
(p<0,01), meropenem and vancomycin. Conclusion. The study showed significant etiological and
antibiotic resistance differences of HCAP, compared to PN/PAV and SCAP. Thus, the increased risk of
infection with antibiotic-resistant germs in HCAP should be considered before initiating empirical
antibiotic therapy.
Introducere. Pneumonia asociată îngrijirilor medicale specializate (PAÎM) se dezvoltă la pacienţii
supuşi regulat unor proceduri medicale sau care contactează îndelungat cu mediul spitalicesc. Mai multe
studii au evidenţiat diferenţe semnificative ale PAÎM faţă de celelalte forme ale pneumoniilor
nosocomiale. Scopul lucrării. Compararea profilelor etiologice și de antibiorezistenţă ale PAÎM,
pneumoniilor nosocomiale (PN), inclusiv al pneumoniilor asociate ventilației mecanice (PAV) şi
pneumoniilor comunitare cu evoluţie severă (PCS). Material și Metode. Au fost analizaţi 158 de
pacienți: 52 cu PAÎM, 58 cu PN/PAV și 48 cu PCS. Examenul microbiologic a inclus microscopia şi
însămânţarea sputei. Analiza statistică a fost efectuată utilizând testul χ2 (softul Statistica
7.0). Rezultate. Ponderea germenilor „nosocomiali” în PAÎM a fost importantă - 52, 4%, însă
semnificativ mai mică în comparaţie cu PN/PAV 73, 8% (p<0, 01), dar mult mai mare comparativ cu
PCS 18% (p<0, 001). Acest profil „nosocomial” a fost predominat de Klebsiela pneumoniae şi
Pseudomonas aeruginosa. Microflora „non-nosocomială” a fost izolată la circa ½ dintre pacienţii cu
PAÎM (47, 6%), diferit faţă de pacienţii cu PN/PAV (26, 1%, p<0, 05) şi de cei cu PCS (82%, p<0,001).
Analiza sensibilităţii germenilor la antibacterene a decelat prevalenţa rezistenţei la penicilinele protejate
şi cefalosporinele de generația III (p<0, 01), meropenem şi vancomicină în PAÎM, în comparaţie cu
PCS. Concluzii. Studiul a evidenţiat diferenţe semnificative etiologice şi de antibiorezistenţă a PAÎM,
comparativ cu PN/PAV şi PCS. Astfel, riscul sporit de infectare cu germeni antibiorezistenţi în PAÎM
trebuie luat în consideraţie la iniţierea antibioterapiei empirice.
