Clinical and neuropsychological profile of patients with transient epileptic amnesia. Clinical case presentation

Abstract

Background. Recent studies have shown that transient epileptic amnesia (TEA) is a rare clinical manifestation of temporal lobe epilepsy and can be easily interpreted as episodes of global transient amnesia or psychogenic amnesia, which are often the reason for delaying appropriate treatment. Objective of the study. To evaluate the clinical aspects, neuroimaging, EEG and neuropsychological profile regarding TEA patients. Material and Methods. A case study of two patients diagnosed with TEA based on clinical and neurophysiological criteria. Patients were clinically evaluated, monitored with EEG in sleep and in wakefulness for 120-180 minutes, and neuropsychological assessed with: MoCA test, Luria verbal memory test and REY complex figure. Also, we have been studied the most recent publications and 40 clinical cases. Results. The reported cases have an early onset, which makes diagnosis even more difficult. The seizures were short and manifested by the impossibility of remembering the family members names and very rare were associated with ictal motor elements. Interictal epileptiform discharges were found mainly in sleep, in the left temporal cortical areas. Even though episodic memory was preserved, the patients manifested persistent disorders in short-term and autobiographical memory. Patients responded well to antiepileptic treatment. Conclusion. TEA represents a clinical entity, a component part of the temporal lobe epilepsy. Unfortunately, this syndrome is often tangled with other pathologies that imitate TEA. Deepening knowledge in seizure semiology and long time EEG will increase early detection and provide a better quality of life.

Introducere. Studiile recente au demonstrat că amnezia tranzitorie epileptică (ATE) reprezintă o manifestare clinică rară a epilepsiei de lob temporal și poate fi confundată cu episoade de amnezie tranzitorie globală sau amnezie psihogenă, ce adesea reprezintă motivul întârzierii inițierii tratamentului adecvat. Scopul lucrării. Evaluarea aspectelor clinice, neuroimagistice, EEG și profilul neuropsihologic al paciențiilor cu ATE. Material și Metode. Studiu de caz a doi pacienți diagnosticați cu ATE în baza criteriilor clinice și neurofiziologice. Pacienții au fost evaluați clinic, monitorizați EEG în stare de veghe și somn cu durata de 120-180 min. și testați neuropsihologic cu: Testul MoCA, Testul de memorie verbală, Luria și Figura complexă, REY. De asemenea, au fost studiate publicațiile recente și 40 de cazuri clinice raportate. Rezultate. Cazurile raportate au un debut precoce, care îngreunează și mai mult diagnosticarea. Accesele au fost de scurtă durată, manifestate prin imposibilitatea de a-și aminti numele membrilor familiei, și foarte rar, elemente motorii ictale. Descărcările epileptiforme interictale au fost depistate preponderent în somn, în ariile corticale temporale stângi. În ciuda faptului, că memoria episodică este păstrată, pacienții au prezentat deficite persistente ale memoriei autobiografice. Pacienții au răspuns bine la tratamentului antiepileptic. Concluzii. ATE reprezintă o entitate clinică, parte componentă a epilepsiei de lob temporal. Din păcate, acest sindrom este frecvent confundat cu alte patologii ce mimează ATE. Creșterea cunoașterii semiologiei și evaluarea EEG de lungă durată va contribui la sporirea și depistarea precoce și va ameliora calitatea vieții.