dc.identifier.citation |
NOROC, Iurie, URSACHI, Anastasia. Congenital atresia of the external auditory canal = Atrezia congenitală a conductului auditiv extern. In: Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, 21-23 octombrie 2020: Abstract book. Chișinău: [s. n.], 2020, p. 488. |
en_US |
dc.description.abstract |
Background. The exact etiology of congenital atresia of the external auditory canal (CA of the EAC)
is unknown. Associations were postulated between CA of the EAC and toxins, infections, the incidence
was 1 in 8,000 births. Unilateral CA of the EAC is 3-4 times more likely to occur than bilateral
atresia. Objective of the study. Presentation of a clinical case, with rarely encountered in medical
practice pathology, congenital atresia of the external auditory canal. Material and Methods. Patient,
female, 20 years old. Admitted on 06.09.2015 in the ENT department of the Republican Clinical
Hospital presented with: Hearing loss in AD (VS-0m .;VC - 1 m.). The tonal audiogram shows
transmission deafness on the affected side of 40-70 dB on different frequencies. Objective: microtia on
the right, lack of right EAC. CT of the temporal bones confirms the diagnosis. Results. The treatment
was exclusively surgical. In the first stage, the atticotomy was performed with the subsequent
anthrotomy, highlighting the ossicular chain-intact and mobile. Second stage – miringoplasty using
temporal aponeurosis. The intervention finished with meatoplasty using skin grafts from the
retroauricular region.Sutures removed at 7 days postoperatively. EAC tampons removed at 4 weeks after
surgery. The tonal audiogram, performed over 8 weeks postoperatively, shows hearing within normal
limits. Conclusion. CA of the EAC is a rare congenital condition. Imaging and audiological
examination is mandatory. The treatment of choice is surgery with the chance of hearing improvement.
CA of EAC may be accompanied by other topographic abnormalities of the facial nerve, dura mater. Introducere. Etiologia atreziei congenitale a conductului auditiv extern (AC a CAE) nu este cunoscută.
Au fost postulate asocieri între AC a CAE și toxine, infecții, incidența a fost de 1 la 8000 nașteri. AC a
CAE unilaterală este de 3-4 ori mai probabil să apară decât atrezia bilaterală. Scopul
lucrării. Prezentarea unui caz clinic, cu o patologie rar întâlnită în practica medicală, atrezia congenitală
a conductului auditiv extern. Material și Metode. Pacientă, sex femenin, 20 ani. Internată pe
06.09.2015 în secția ORL a Spitalului Clinic Republican cu acuze la: hipoacuzie la AD (VȘ - 0 m.; VC–
1m.). Audiograma tonală prezintă surditate de transmisie pe partea afectată de 40-70 dB pe diferite
frecvențe. Obiectiv: microtie pe dreapta, lipsa CAE drept. CT-ul oaselor temporale confirmă
diagnosticul. Rezultate. Tratamentul a fost exclusiv chirurgical. În primă etapă s-a efectuat aticotomia
cu antrotomia ulterioară, pus în evidență lanțul osicular- integru, mobil. Etapa secundă- miringoplastia
cu aponeuroză temporală. Intervenția finisată cu meatoplastia utilizând grefe cutanate din regiunea
retroauriculară. Desuturarea plăgii la 7 zile postoperator. Demeșarea CAE la 4 săptămâni de la
intervenția chirurgicală. Audiograma tonală, efectuată peste 8 săptămâni postoperator, prezintă auz în
limite normale. Concluzii. AC a CAE este o afecțiune congenitală rară. Examinarea imagistică și
audiologică este obligatorie. Tratamentul de elecție este cel chirurgical și reprezintă o șansă de
ameliorare auditivă. AC a CAE poate fi însoțită și de alte anomalii topografice ale nervului facial, durei
mater. |
en_US |