Allografting of acetabular defects as an alternative method in hip revision arthroplasties

Abstract

Background. Meta-analysis of studies shows that approximately 1/3 of patients with instability of acetabular components after primary hip arthroplasty have huge acetabular defects. The prevalence of hip revision arthroplasty is 7-18%. Objective of the study. To determine the possibilities and effectiveness of restoring acetabular bone defects using allogeneic bone material in hip revision arthroplasty. Material and Methods. A descriptive study was performed in the period 2017-2020 on a group of 72 patients (79 hips) admitted to Department no. 8 within the IMSP SCTO. Patients underwent radiolographic examination and computed tomography. Results. Acetabular defects were distributed according to the W. G. Paprosky classification. Depending on the degree of defect, the patients were distributed as follows: type 1 - 15 (18,9%), type 2 - 41 (51.8%) and type 3 - 23 (29,1%). It should be noted that according to the Paprosky classification, good results were obtained in the treatment with allografts in all the types, notwithstanding the more advanced defects in the type 2 and 3. Conclusion. These results suggest that despite the degree of acetabular bone deficit, we can obtain good results, even in type 3, having at hand the technical possibility of bone plasty and the revision implant. Introducere. Meta-analiza studiilor arată că aproximativ 1/3 dintre pacienții cu instabilități ale componentelor acetabulare după artroplastia primară a șoldului prezintă defecte acetabulare imense. Prevalența artroplastiei de revizie a șoldului constituie 7-18%. Scopul lucrării. Determinarea posibilităților și eficacității de refacere a defectelor osoase acetabulare folosind material osos alogen în artroplastia de reluare a șoldului. Material și Metode. S-a efectuat un studiu descriptiv în perioada 2017-2020 pe un lot de 72 pacienți (79 șolduri) internați în secția nr. 8 din cadrul IMSP SCTO. Pacienții au fost supuși examenului renghenologic și prin tomografie computerizată. Rezultate. Defectele acetabulare au fost distribuite conform clasificării W. G. Paprosky. În funcție de gradul defectului, pacienții au fost distribuiți în felul următor: tip 1 – 15 (18,9%), tip 2- 41 (51,9%) și tip 3 – 23 (29,1%). Este de evidențiat faptul că conform clasificării Paprosky s-au obținut rezultate bune, necătând la defectele mai avansate în tipurile 2 și 3. Concluzii: Aceste rezultate sugerează în pofida gradului de deficit osos acetabular, putem obține rezultate bune, chiar și în tipul 3, având la îndemână posibilitatea tehnică de plastie osoasă și implantul respectiv de revizie.