Abstract:
Introducere. Bolile nespecifice ale aparatului
respirator (BNAR) ocupă un loc de frunte în structura incidenţei, prevalenţei și mortalităţii populaţiei
adulte. Conform datelor cercetărilor știinţifice, răspândirea BNAR este foarte variabilă și oscilează între
7,2 și 32,8% în diferite regiuni ale lumii. Rata înaltă
a pacienţilor cu BNAR și cheltuielele financiare în
cadrul acestei patologii condiţionate de pierderea
capacităţii temporare de muncă, invaliditatea, mortalitatea prematură mărturisesc despre necesitatea
optimizării managementului asistenţei medicale
BNAR în condiţiile actuale în cadrul reformelor
sistemului sănătăţii publice. Cu acest scop este prevăzută apropierea asistenţei medicale de populaţie
și concentrarea maximală a tuturor activităţilor
curative și profilactice de către medicul de familie.
În aceste condiţii, apare necesitatea aprecierii volumului activităţilor curative și profilactice înfăptuite
de serviciile de ftiziopneumologie și asistenţă medicală primară la toate etapele în cadrul sistemului
sănătăţii publice. Pentru determinarea volumului și
a caracterului măsurilor medico-profilactice a bolnavilor cu patologii bronhopulmonare, în legătură cu
reorganizarea asistenţei medicale, s-a apreciat volumul și caracterul activităţii de acordare a asistenţei
medicale pacienţilor cu BNAR înfăptuite de medicul
de familie și ftiziopneumolog la diferite etape de
asistenţă medicală.
Material și metode. Au fost analizate adresările anuale după asistenţă medicală în baza fișei
de ambulatoriu a pacientului, tichetului statistic de
evidenţă a diagnosticului definitiv, datelor statistice
din registrul de evidenţă al pacienţilor a medicului
de familie, registrul de evidenţă a certificatelor
de concediu medical și alte documente statistice.
Răspândirea BNAR în poulaţia matură a fost evaluată anual în baza datelor adresărilor pacienţilor
la centrele medicilor de familie în câte 2 sectoare
municipale și rurale cu o populaţie de 115241, în
perioada 2007-2009. Datele adresărilor anuale ne-au
permis să luăm în consideraţie de asemenea cazurile
de acutizare a maladiilor existente. În cadrul stabilirii
BNAR au fost aplicate denumirile bolilor aparatului
respirator în conformitate cu Clasificarea Interna- ţională a Maladiilor, revizia a X-a OMS. Aprecierea
funcţiei medicului de familie și volumului asistenţei
medicale pneumologice a fost efectuată în baza
indicatorilor răspândirii și particularităţilor evoluţiei
unor forme nozologice BNAR, numărului de vizite în
perioada acută a bolii, în recovalescenţă și evidenţa
dispensarială calculată la 1000 populaţie matură.
Rezultatele obţinute. Prevalenţa BNAR acute
și cronice a populaţiei mature, conform adresărilor
pacienţilor în perioada evaluată în teritoriile de curaţie s-a mărit de la 26,7‰ până la 28,8 ‰. Din cauza
BNAR mai frecvent se adresează femeile, indicele
răspândirii la acest contingent de populaţie a fost
mai înalt în comparaţie cu bărbaţii și a alcătuit corespunzător 31,5‰ și 25,8‰. Cercetările efectuate
au demonstrat că grupul de pacienţi cu BNAR după
rata mortalităţii s-a repartizat în modul următor:
bronșită cronică, bronhopneumopatie cronică obstructivă, bronșită acută, astm bronșic, pneumonie,
boala bronșiectatică. Formele nozologice evaluate
alcătuiesc 90-95% din maladiile bronhopulmonare
nespecifice. Răspândirea formelor acute BNAR pe
parcursul a trei ani a fost la un nivel de 11,0‰. În
localităţile rurale acest indice (10,5‰) a fost mai
mic în comparaţie cu cel urban (11,3‰). Maladiile
principale care au fost incluse în lotul BNAR acute a
fost bronșita acută și pneumoniile – s-au înregistrat
106 vizite la 1000 populaţie matură. Un loc important
în structura BNAR le aparţine maladiilor cronice pulmonare; astfel, răspândirea lor în perioada evaluată a
crescut de la 15,8‰ până la 17,9‰. În condiţiile urbane morbiditatea a fost la același nivel pe parcursul
a trei ani de evidenţă, alcătuind 14,6‰. În condiţiile
rurale a fost cu certitudine depistată o creștere a
răspândirii BNAR prin adresare de la 9,6 ‰ până la
18,2‰. Răspândirea BNAR cronice se mărește odată
cu vârsta, preponderent la 60 de ani acest indice
(52,0 ‰) depășește cu mai mult de 4 ori incidenţa
lor în vârstă până la 30 de ani (11,7‰). Printre BNAR
cronice mai frecvent se întâlnesc bronșita cronică,
bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul
bronșic, boala bronșiectatică.
Pe parcursul anului la medicul de familie cu un
sector de 1000 populaţie matură au fost 182 de vizite ale pacienţilor cu BNAR cronice. Managementul
asistenţei medicale pneumologice la nivelul secţiilor
consultative este orientat în două direcţii: diagnosticarea calitativă a BNAR prin adresarea pacienţilor
cu semne sugestive la patologia pulmonară și depistarea activă, oportună a bolnavilor prin examenele
profilactice ale contingentului din grupele de risc
prioritar. A fost stabilit că pentru depistarea oportună
a BNAR de către medicul de familie, care înfăptuește evidenţa și examinarea persoanelor din contingentul
grupelor de risc sporit de înbolnăvire cu BNAR, la un
sector de 1000 populaţie sunt necesare 256 vizite
în an. În conformitate cu sistemul contemporan
de acordare a asistenţei medicale pacienţilor cu
patologie bronhopulmonară de către medicul de
familie la un sector care constă din 1000 populaţie
matură, pe parcursul anului au fost înregistrate 544
vizite în cadrul centrelor medicilor de familie, ceea ce
alcătuiește în medie 3 vizite în zi. Datele obţinute au
fost folosite la planificarea direcţionată a volumului
necesar de asistenţă medicală acordată pacienţilor
cu BNAR.
Concluzii. Bolile nespecifice ale aparatului respirator în prezent sunt o problemă medico-socială
majoră și au tendinţe de creștere în următorii ani.
În rezolvarea acestei probleme un loc important îl
ocupă managementul BNAR prin fortificarea procesului de diagnosticare și profilaxie în cadrul centrelor
medicilor de familie, prin optimizarea calităţii și accesibilităţii serviciilor medicale. Aprecierea volumului
activităţilor profilactice și curative ale asistenţei
medicale la nivelul centrelor medicilor de familie și
secţiilor consultative (instituţiilor medico-sanitare
publice) de profil general va asigura depistarea oportună a BNAR, tratamentul calitativ și îmbunătăţirea
calităţii vieţii populaţiei.