dc.description.abstract |
Scop: evaluarea particularităţilor manifestărilor
clinico-radiologice ale TB sistemului osteoarticular
la etapa actuală.
Materiale și metode. Întru evaluarea particularităţilor clinico-radiologice ale TB sistemului
osteoarticular au fost studiate datele fișei medicale
ale bolnavului de ambulatoriu (F. nr. 025/e.) la 461
de pacienţi aflaţi la evidenţă și tratament în IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, între anii 2004-2011. Structra tuberculozei osteoarticulare
după locul de trai: urban – 194 (42,9%) și rural – 267
(57,1%) pacienţii, dintre ei – 289 bărbaţi (62,7%) și
172 (37,3%) femei. În structura formelor clinice a predominat spondilita TB – 282 (61, 2%), coxita TB – 40
(8, 7%), gonita – TB 40 (8,7%); în alte localizări – 99
(21, 5%) cazuri. Au fost înrejistrare 59 (12, 8%) cazuri
de recidivă a TB osteoarticulare.
Rezultate. TB osteoarticulară este una dintre
manifestări locale ale TB și se caracterizează prin
evoluţia în oase și articulaţii a focarului secundar,
metastatic, apărut ca urmare a diseminaţiei hematogene în perioada primară și tardivă a generalizării
procesului. Particularităţile focarelor osteoarticulare:
se dezvoltă preponderent focare solitare; au tendinţe de evoluţie ciclică cronică, frecvent se formează
abcese osifluente; se dezvoltă destrucții anatomice
considerabile cu dereglări ale aparatului osteoarticular. Focarele „primare” metastatice de TB mai frecvent
apar în perioada primară de generalizare a procesului
TB, mai frecvent în regiunea metaepifizară a oaselor,
cu localizare centrală sau excentrică. Dimensiunile lor
pot fi de 1,0 – 2,5 cm, de formă rotundă sau ovală.
Conţinutul focarului TB mai frecvent este cu sechestre osoase. Peretele focarului este bine delimitat cu
o zonă de osteoscleroză în jur. Formarea focarului
ostitei TB are loc foarte lent, consecutiv cu extinderea lui în afara ţesutului osos în ţesuturile moi. Căile
de extindere: extraarticulară – focarul ostiodistructiv
se extinde spre periost, ulterior în ţesuturile moi; intraarticulară – extinderea procesului TB în articulaţie
cu extinderea asupra tunicii sinoviale.
TB articulaţiilor se manifestă prin afectarea
tunicii sinoviale, manifestată prin reacţie exudativă –
revărsat în articulaţie, edemul ţesuturilor moi. Suprafeţele articulare ale oaselor sunt supuse destrucţiei
de tip „carie osoasă” marginală, care poate avea caracter primar sau secundar. TB articulară se dezvoltă
datorită extinderii procesului TB prin contact din
focarul osos, care se dezvoltă paraarticular.
Procesul TB apare în structurile spongioase ale
osului, ca ostita metastatică primară cu extindere
în articulaţie, unde se dezvoltă artrita secundară.
Leziunile articulare au loc în două etape consecutive: preartritică și artritică. TB osteoarticulară în
majoritatea cazurilor se dezvoltă la persoane absolut
sănătoase, copii cu complex TB primar, mai frecvent
manifestat cu un focar delimitat solitar în zonele
metaepifizare ale oaselor – în zonele de creștere a
lor și în articulaţii mari. Manifestările procesului TB
în oase și articulaţii se deosebesc principial: ostita TB
decurge lent, ocult, leziunile articulare se manifestă
acut cu evoluţii progresive, semne clinice, modificări
radiologice anatomice funcţionale pronunţate.
În spondilita tuberculoasă focarul osos „primar”
apare în centrul vertebrei. În jurul acestui focar se dezvoltă modificări radiologice specifice cu zone reactive exudative, ulterior condensări trabeculoase cu
demarcarea focarului. Se deosebesc două tipuri de
destrucţie vertebrală: osoasă-centrală, caracteristica
pentru copii, și epifizară pentru maturi. Extinderea
procesului TB are particularităţile sale în funcție de
localizarea focarului primar în vertebră, intensitatea
evoluţiei focarului TB: intradiscală – este antrenat în
proces discul intervertebral. Pentru maturi este caracteristică extinderea transpulpară a procesului TB, cu
antrenarea vertebrei megieșe, radiologic manifestat
prin caverne osoase festonate, defecte osoase. Altă
cale extradiscală este extinderea procesului TB prin
stratul cortical al corpului vertebrei anterior, lateral
sau posterior. Astfel, în aceste situaţii se formează
abcesul osifluent paravertebral. Complicaţiile mai
frecvente ale spondilitei TB sunt compresia nodulară cu dereglări spinale, spondilita TB posterioară,
leziuni TB în zonele posterioare vertebrale, în arcurile
vertebrale. Spondiloartritele intervertebrale au un
caracter degenerativ de tip artroze deformante, cu
evoluţie spre artroze anchilozante.
Fazele evoluţiei spondilitei TB în imaginea radiologică pot fi: faza prespondelitică, perioada apariţiei
focarului metastatic „osos – ostita primară” în corpul vertebrei; spondilitică cu destrucție vertebrală,
extinderea procesului TB în afara vertebrei pe disc,
vertebre vecine, ţesuturile moi cu o evoluţie ciclică
consecutivă – debut, culminaţie, involuţie, și postspondilitică – modificări reparative, degenerative,
spondiloza deformantă metatuberculoasă.
Concluzii. Semiologia radiologică se bazează
pe caracterul modificărilor ţesutului osos: densitatea
(diminuare, condensare) și structura lui (desenul trabecular). Semnele radiologice mai frecvente ale TB
osteoarticulare: modificări de contact în joncţiunea
extremităţilor articulare (sau vertebrelor), dilatarea
sau îngustarea interliniei articulare (discului intervertebral), modificarea formei suprafeței articulare,
modificările conturului (estompat), destrucţii mai
profunde (secundare) și concrescenţă.
Pentru debutul TB articulare sunt caracteristice: osteoporoza, modificările de contact. Faza
culminantă se manifestă prin evoluţie progresivă a
osteoporozei, dispariţia conturului, destrucţia marginală a extremităţilor articulare, destrucția secundară.
Involuţia se caracterizează prin modificări reparative,
condensarea structurii ţesutului osos, se micșorează
osteoporoza, apare desenul trabecular, se mărește
densitatea marginală osoasă, se îngroașă stratul
cortical, evoluţia osteoartrozei, modificări hiperplazice în structura ţesutului osos cu exofite. Gradul
modificărilor radiologice în mare măsură depinde
de caracterul manifestărilor anatomo-funcţionale
în cadrul evoluţiei TB osteoarticulare. |
ro |