Abstract:
Actualitatea temei. Un element important
în desăvârșirea și eficientizarea sistemului de supraveghere epidemiologică și control în infecțiile
nosocomiale este determinarea particularităților
epidemiologice ale patologiei nosocomiale pentru
fiecare profil de staționar în parte.
Rezultate. Primul semn care determină particularitatea infecției nosocomiale în funcție de
profilul staționarului medical este spectrul formelor
nosologice predominante.
În studiile epidemiologice descriptive, efectuate pe parcursul anilor (V. Prisacari, V. Sava, 1999; T.
Plop, V. Prisacari, 2001; V. Prisacari, A. Paraschiv, 2005;
V. Prisacari, E. Roic, 2008; V. Prisacari, I. Baranețchi,
2012; Ф.С. Глазовская, Е.Б. Брусина, 2003; Н.В. Исаев
и др., 2003; О.В. Ковалишена, 2009), s-a constatat
că specificul patologiei nosocomiale depinde direct
de profilul instituției medicale și de factorii de risc
specifici acestei instituții. În staționarele de chirurgice
generală, de exemplu, predomină plăgile supurative postchirurgicale, inclusiv plăgile chirurgicale
superficiale (45,8%) și plăgile chirurgicale profunde
(19,9%); în staționarele de traumatologie și ortopedie – osteita/osteomielita (38,62%); în secțiile de
chirurgie oromaxilofacială – flegmoanele (31,6%);
în staționarele neurochirurgicale – formele generalizate: pneumonia, meningoencefalita, septicemia
(66,2%); în staționarele de reanimare și terapie intensivă – pneumoniile (43,7%); în secțiile de arsuri
– infecțiile sistemului urinar (75,0%), în cele de profil
ginecologic – endometrita (30,1%), iar în secțiile
urologice – pielonefritele (46,26%).
Riscul de a face infecție nosocomială diferă și
în funcție de diagnosticul de bază. În staționarele
de chirurgie generală cea mai înaltă incidență prin
complicații septico-purulente postoperatorii are
loc în cazul intervențiilor chirurgicale pe pancreas –
416,66‰ (A. Paraschiv, 2006). La pacienții accidentați
traumatologic complicațiile septico-purulente variază în funcție de localizarea anatomo-topografică
a traumei și sunt determinate de fractura oaselor
picioarelor, care alcătuiesc 78,0% din totalul de
complicații la acest profil de bolnavi. Incidența prin
infecții septico-purulente în traumele piciorului
constituie 257,9‰. Și mai înalt este indicele de
frecvență prin infecții septico-purulente nosocomiale în traumatismul asociat – 692,3‰ (V. Prisacari, Ia. Baranețchi, 2011). În staționarele de profil neurochirurgical complicațiile septico-purulente sunt mai
frecvente la pacienții cu accident vascular cerebral
sau cu tumoare cerebrală (V. Prisacari, E. Roic, 2008),
iar în staționarele de profil cardiochirurgical – la bolnavii cu malformație congenitală cardiacă (49,2%) .
Structura agenților cauzali de asemenea
diferă de la staționar la staționar. În staționarele
de neurochirurgie, traumatologie septică, terapie
generală și oftalmologie predomină microorganismele grampozitive (54,7%, 67,1%, 56,9% și 91,51%
respectiv). În staționarele de chirurgie generală,
chirurgie septică și reanimare predomină microorganismele gramnegative (56,92%, 53,21% și 65,7%,
respectiv). Microorganismele gramnegative predomină și în staționarele nefrologice și urologice
(60,37% și 54,55%, respectiv). În funcție de profilul
staționarului medical la fel diferă și factorii de risc,
antibioticorezistența microbiană etc.
Concluzie. Determinarea particularităților epidemiologice, precum și a factorilor de risc specifici
profilului staționarului sunt condiții absolut necesare
în elaborarea complexului adecvat de măsuri de
prevenire și supraveghere continuă.
