Abstract:
OMS a lansat în anul 2005 iniţiativa Globală
pentru asigurarea securităţii pacientului Un tratament igienic este un tratament mai sigur. IAAM au fost
declarate ca prima provocare globală în domeniul
siguranţei pacienţilor.
Republica Moldova a semnat, la 30 iunie
2006, adresarea de susţinere a activităţilor OMS în
combaterea IAAM, pledând pentru implementarea
principiilor de igienă a mâinilor, prevenirea maladiilor hemotransmisibile, securitatea injecţiilor și
inofensivitatea practicilor medicale, gestionarea
deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
IAAM rămân în continuare o problemă prioritară de sănătate publică, de actualitate a medicinei
contemporane, atât la nivel mondial, cât și pentru
Republica Moldova, cu un impact considerabil medico-sanitar, social și economic.
Potrivit unui raport al Centrului European de
Boli Transmisibile, anual aproximativ 3 milioane de
persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu
o infecţie asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de
50.000 de persoane mor anual din această cauză. Republica Moldova lipsește cu desăvârșire din
statisticile privind IAAM din motivul că astfel de
îmbolnăviri nu sunt raportate. Totodată, luând în
consideraţie datele OMS și cele bibliografice, putem
constata că statistica oficială din Republica Moldova nu reflectă morbiditatea reală prin IAAM. Astfel,
în conformitate cu statistica oficială, în republică
morbiditatea prin IAAM în anul 2011 a constituit: la
bolnavii de profil chirurgical – 1,4 la 1000 operaţii
(în 2010 – 2,1), în maternități: la nou-născuţi – 1,9 la
1000 nou-născuţi (în a. 2010 – 2,1) și la lăuze - 8,3 la
1000 nașteri (în 2010 – 7,0).
Anual 6-10 teritorii administrative nu raportează
nici un caz de IAAM, astfel, în anul 2011 nu au raportat nici un caz de IAAM 6 teritorii: Criuleni, Drochia,
Dubăsari, Orhei, Șoldănești și Taraclia (în 2010 – 10
teritorii). Așadar, se observă o subraportare a acestor
infecţii și o subevaluare a importanţei lor. Acest aspect
determină cheltuieli suplimentare pentru sănătate
(creșterea duratei de spitalizare, tratamente medicamentoase complexe și pe perioade mai lungi etc.).
Conform OMS, cele mai frecvente în IAAM sunt
infecţiile de plagă, ale sistemului sangvin, tractului
urinar și căilor respiratorii inferioare, iar în unele
condiţii sunt frecvente endometritele după nașteri
și infecţiile intestinale.
În republică cele mai frecvente dintre IAAM sunt
infecţiile de plagă și endometritele după nașteri.
Practic nu sunt diagnosticate și raportate infecţiile
sistemului sangvin, tractului urinar și căilor respiratorii inferioare.
Din microorganismele agenţilor cauzali ai ISPN
predomină: S. aureus, S. epidermidis, E. coli, Ps. aeruginosa, Kl. Pneumoniae, P.vulgaris etc.
În Republica Moldova IAAM rămân o problemă pentru toate serviciile de sănătate publică.
Concomitent, în maternităţi se înregistrează 51,2%
(în a. 2010 – 57,1%) din numărul total de IAAM; în
staţionarele de profil chirurgical – 44,6% (în 2010 –
41,1%); în staţionarele de profil terapeutic – 4,2% (în
2010 – 1,8%).
Frecvenţa afectării este mai înaltă printre pacienţii cu o receptivitate mai sporită, cauzată de vârstă
(copiii și vârstnicii), gravitatea maladiei, frecvența
procedurilor invazive, slăbirea sistemului imun (chimioterapia).
Izbucnirile IAAM pot avea consecinţe grave în
instituţiile medico-sanitare, iar răspândirea infecţiei
poate duce și la izbucniri în afara instituţiei. Apariţia
infecţiilor respiratorii grave (SARS, gripa aviară, gripa
pandemică etc.) determină abordări practice privind
controlul infecţiilor în instituţiile medico-sanitare.
În perioada pandemiei SARS numărul personalului
medical infectat a alcătuit circa 20-60% din toate
cazurile înregistrate în lume. Chimioterapia intensivă la ora actuală duce
la creșterea rezistenţei microbiene la antibiotice și
biocide. Conform OMS, IAAM provocate de tulpini
rezistente constituie cauza principală a letalităţii în
toate ţările.
Tulpinile izolate în cazurile de IAAM diagnosticate și examinate microbiologic în Republica Moldova manifestă rezistenţă înaltă faţă de 54.87% din
cele 33 de antibiotice testate, în special faţă de preparatele din grupa penicilinei (92.3%). O rezistenţă
deosebit de înaltă a fost depistată la P. aeruginosa.
O situaţie similară alarmantă se atestă privitor la
tulpinile spitalicești de Kl. pneumonia, testate în
spitalele din Chișinău, care manifestă rezistenţă faţă
de antibiotice în 81,8% cazuri. Mai frecvent acestea
sunt rezistente faţă de preparatele grupului penicilinic – 100%, tetraciclinic – 100%, marcolide – 80%,
aminoglicozide – 100%, polipeptide – 100%, cefalosporine – 50%, fluochinolone – 50%. Investigaţiile
microbiologice efectuate în instituţiile medicosanitare din ţară demonstrează o poluare intensă
a mediului spitalicesc cu microorganisme-agenţi
cauzali ai IAAM.
IAAM pot fi ușor prevenite. Majoritatea intervenţiilor ce contribuie la prevenirea IAAM nu necesită
investiţii considerabile.
Totodată, deși multe instituţii medico-sanitare
din republică au elaborat și au aprobat politici și
standarde privind prevenirea și controlul infecţiilor,
acestea nu sunt acoperite atât financiar, cât și cu
personal instruit în domeniu.