Abstract:
Actualitatea temei. Infecţiile nosocomiale (IN) au
devenit o problemă medicală, socială și economică,
determinată de frecvenţa lor sporită și consecinţele
grave pe care le provoacă. În ultimul secol, în legătură
cu dezvoltarea impetuoasă tehnico-știinţifică și crearea instituţiilor medico-sanitare de mari proporţii, în care sunt concentraţi un număr mare de pacienţi
cu statut imun diminuat, apar condiţii prielnice de
dezvoltare a infecţiilor nosocomiale. În Republica
Moldova infecţiile nosocomiale sunt apreciate ca una
dintre cele 10 probleme prioritare pentru sănătatea
publică. În patologia nosocomială la etapa actuală
domină infecţiile septico-purulente care constituie
circa 85% (V. Prisacari, 2005).
Obiectivele studiului vizează determinarea
nivelului morbidității prin infecții nosocomiale septico-purulente la pacienții cu profil chirurgical în baza
datelor oficiale, înregistrate la Centrul de Sănătate
Publică din mun. Chișinău. Totodată, vor fi determinate particularitățile de manifestare a procesului
epidemic în funcție de unii factori de risc determinaţi
pe parcursul perioadei de studiu.
Materiale și metode. Studiul epidemiologic
retrospectiv a fost efectuat în baza dărilor de seamă
ale Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău
pentru anii 2004-2011. A fost analizată morbiditatea prin infecții septico-purulente nosocomiale la
pacienții de profil chirurgical, înregistraţi oficial la CSP
Chișinău în această perioadă. Pentru determinarea
particularităților de evoluție a procesului epidemic în
infecțiile septico-purulente nosocomiale, a fost aplicat
studiul epidemiologic longitudional de cohortă.
Rezultate obţinute. Studiul epidemiologic retrospectiv pentru anii 2004-2011 denotă o tendință
de scădere a morbidităţii de la 5,6 la 1000 operați
înregistrați în anul 2004 până la 2,3 la 1000 operați
înregistrați în anul 2011. Este de menționat că până
în prezent nivelul înregistrat al morbidității prin ISPN
nu reflectă situația reală și este subapreciată datorită
nediagnosticării și nedeclarării tuturor cazurilor de
ISPN. Acest fapt a fost determinat și în rezultatul
studiului efectuat de Prisacari V. ș. a. (2009), care
reflectă situația reală evaluată prin metoda activă
de determinare a ISPN înregistrate în staționarele de
profil chirurgical. Studiul a demonstrat că morbiditatea reală în staţionarele chirurgicale constituie 83,16
cazuri la 1000 operaţi. Pe parcursul anului 2011, cele
mai multe cazuri de ISPN au fost declarate de Institutul FP Ch. Draganiuc, constituind 25,6 la 1000 operați
în comparație cu anul 2010, când au fost declarate
6,7 cazuri la 1000 operați. Este de menționat faptul
că au fost înregistrate instituții care pe parcursul
a 2 ani nu au declarat nici un caz de ISPN, cum ar
fi Institutul Cardiologic. SCR de copii E. Coţaga pe
parcursul anului 2011 nu a declarat nici un caz de
ISPN. De asemenea, 7 clinici chirurgicale private din
mun. Chișinău n-au declarat nici un caz de ISPN pe
parcursul anului 2011.
Fenomenul de dosire şi neînregistrare a IN nu
contribuie la conştientizarea problemei, la constatarea pagubei economice, sociale şi morale pricinuite
de IN. Majoritatea complicațiilor septico-purulente
se manifestă prin plagă supurată, alcătuind 40,1%
din morbiditatea generală. Totodată, au fost determinate abces postoperator (19,9%), pneumonii și
bronhopneumonii (6,7%), peritonite (3,9%), flegmon
(9,6%), endometrite și epididemite (6,6%), infecția
osteomielitică și osteite (7,8%), meningoencefalite
purulente și mediastenite (câte 1,8% fiecare) și alte
infecţii (1,8%). Mai frecvent au fost determinate
complicații la a 10-a zi și mai mult după intervenție
– 107 cazuri (57,5%), la a 5-9-a zi – 57 (30,7%) și în
primele 4 zile – 21 cazuri (11,8%). În funcție de vârstă, se constată o morbiditate mai înaltă la pacienții
de vârsta activă (50-59 de ani), fapt determinat de
numărul mai mare de traumatisme înregistrate la
această categorie de vârstă.
Concluzii. ISPN continuă să fie o problemă
medico-socială prioritară pentru Republica Moldova.
Fenomenul de dosire a cazurilor de ISPN duce nemijlocit la subaprecierea situației reale și, respectiv,
la diminuarea eficacității măsurilor antiepidemice
aplicate pentru combaterea acestor maladii.
