dc.description.abstract |
Actualitatea temei. Printre staţionarele medicale de diferit profil, maternităţile se consideră
instituţii cu risc sporit de îmbolnăvire prin ISP nosocomiale. Infecţiile la gravide, lăuze și nou-născuţi
constituie o parte semnificativă a infecţiilor nosocomiale (IN). Conform unor studii speciale, infecţiile nosocomiale se dezvoltă de la 10,0-18,0% până la 27,8
– 35,5% din numărul de nou-născuţi și la 6,0-9,9%
din lăuze. Totodată, în Federaţia Rusă, conform datelor oficiale, frecvenţa IN la nou-născuţi (anul 2000)
constituie numai 0,66% sau 6,6 la 1000 copii născuţi
vii, iar conform datelor lui Исаев Н.В. (2003), nivelul
morbidităţii dosite la nou-născuţi și lauze constituie
respectiv 34,9 și 72,5 cazuri la 1000 pacienţi.
Obiectivele studiului vizează determinarea nivelului morbidității prin infecții nosocomiale septicopurulente (INSP) înregistrate în maternități în baza
datelor oficiale înregistrate la Centrul de Sănătate
Publică, mun. Chișinău. Totodată, vor fi determinate
particularitățile de manifestare a procesului epidemic în funcție de unii factori de risc determinați pe
parcursul perioadei de studiu.
Materiale și metode. Studiul epidemiologic
retrospectiv a fost efectuat în baza dărilor de seamă
efectuate de către Centrul de Sănătate Publică din
mun. Chișinău pentru anii 2004-2010. A fost analizată
morbiditatea prin infecții septico-purulente nosocomiale, determinată în maternităţi și înregistrată
oficial la CSP din Chișinău în această perioadă. Pentru
determinarea particularităților de evoluție a procesului epidemic au fost aplicate studii epidemiologice
tradiționale de analiză statistică.
Rezultate obţinute. Dinamica multianuală a
morbidităţii prin ISPN la lăuze este în continuă creștere de la 5,8 la 1000 nașteri înregistrate în anul 2004
până la 13,8 la 1000 nașteri în anul 2010. Aceeași
situație este determinată și pentru nou-născuți,
morbiditatea fiind în creștere de la 2,2 la 1000 nounăscuți în anul 2004 până la 4,2 la 1000 nou-născuți
înregistrată în 2010. Acest fapt este determinat de
ameliorarea situației la capitolul înregistrării și raportării cazurilor de ISPN. Incidența morbidității prin
ISPN în maternități diferă și este direct proporțională
cu principiile generale de organizare a serviciilor
maternității, atitudinea și responsabilitatea diagnosticării și raportării depline a cazurilor de ISPN. Un nivel mai scăzut de înregistrare și declarare a cazurilor
de ISPN este determinat în ICȘDOSMC. Astfel, din
5466 nou-născuți vii pe parcursul anului 2010 au fost
raportate doar 10 cazuri de complicații nosocomiale.
În Materinitatea municipală nr. 2 au fost raportate 17
cazuri la lăuze și 7 cazuri la nou-născuți, la SCM nr.
1 – 128 cazuri la lăuze și 48 la nou-născuți.
ISPN mai frecvent s-au manifestat clinic prin
endometrite după cezariene, constituind 41 cazuri
(14,1 la 1000 operații), endometritele după naștere
– 156 cazuri (10,2 la 1000 operații), supurarea plăgii
după cezariană – 4 cazuri (1,4‰), infectarea plăgii
perineului – 7 cazuri (2,4‰), pneumonie – 1 caz
(0,006‰). La nou-născuți manifestările clinice au
fost cauzate, în majoritatea cazurilor, de afecțiuni ale
sistemului respirator – 16 cazuri (1,1‰), determinate
de traheobronșită și pneumonie. Totodată, incidența
este în scădere comparativ cu anul 2009, când
incidența prin traheobronșită a constituit 1,5‰.
Este de menționat faptul că a crescut morbiditatea prin pneumonii la nou-născuți – de la 0,1‰
în anul 2008 până la 1,1‰ în 2010. Omfolitele au
fost înregistrate în 15 cazuri (0,5‰), conjunctivite
– 12 cazuri (0,7‰), infecția tegumentelor (0,9‰)
și abces posinjectabil – câte 1 caz (0,06‰). Examinarea microbiologică a conținutului ISPN la lăuze
s-a efectuat în 94,8% din cazurile înregistrate, iar la
nou-născuți – în 81,5% din totalul cazurilor atestate
la CSP din mun. Chișinău. ISPN atât la lăuze, cât și la nou-născuți în marea majoritate a fost determinată
de flora mixtă, constituind 28,3% și 33,9%, respectiv,
din totalul microorganismelor decelate. Totodată, la
lăuze s-a decelat în 37 cazuri (18,4%) Enterococus, în
29 cazuri (14,4%) – E.coli, etc., iar la nou-născuți o
pondere mare a ISPN a fost determinată de S.aureus
și S.epidermidis, constituind respectiv câte 18,8%.
Concluzii. Incidenţa prin ISPN la lăuze în mun.
Chișinău a avansat de la 5,8 cazuri la 1000 nașteri
în 2004 până la 13,8 în anul 2010. În structura ISPN
la lăuze predomină endometritele după cezariene.
Morbiditatea prin ISPN la nou-născuţi a crescut de
la 1,8 cazuri la 1000 nou-născuţi în 2003 până la 4.2
în 2010. În structura microbiologică a ISPN la lăuze
și nou-născuţi în 2010 predomină flora mixtă – respectiv 28,3 % și 33,9 % cazuri. |
ro |