Caracteristica epidemiologică a infecţiilor nosocomiale septico-purulente de profil traumatologic

Abstract

Actualitate. Un imperativ al timpului ce ţine de perfecţionarea sistemului de supraveghere și control al infecţiilor septico-purulente nosocomiale (ISPN) este studierea particularităţilor epidemiologice ale infecţiilor date în funcţie de profilul staţionarului. Obiectiv: studierea particularităţilor epidemiologice și etiologice ale infecţiilor septico-purulente din staţionarele de profil traumatologic. Material și metode. Studiul se bazează pe analiza retrospectivă a 358 de fișe de observaţie a pacienţilor cu infecţii septico-purulente, internaţi pe parcursul unui an în secţia de chirurgie septică din staţionarul Traumatologie și Ortopedie, precum și a 451 de tulpini de microorganisme decelate de la aceiași pacienţi. Rezultate. În structura infecţiilor septico-purulente traumatologice predomină osteita posttraumatică – 29,69%, osteomielita – 8,93% și plaga infectată – 26,81%. Alte stări septico-purulente caracteristice pacienţilor cu afecţiuni traumatologice sunt: flegmonul – 5,58%, gangrena – 3,35%, artrita septică – 5,86%, pseudoartroza – 4,46%, ulcerul trofic – 8,66%, degerăturile – 4,46%, hematomul infectat – 1,67% și escariile infectate – 0,56%. Din 358 de pacienţi trataţi în secţia de chirurgie septică, 35 (9,77%) au primit tratament conservativ și 323 (90,22%) – tratament chirurgical. Din numărul total de bolnavi supuși intervenţiei chirurgicale, 56 de pacienţi au făcut complicaţii septico-purulente, ceea ce constituie 17,33% și, respectiv, 3 sau 8,57% din totalul de pacienţi ce au primit tratament conservativ. În majoritatea cazurilor, complicaţiile septicopurulente au apărut la un interval de 4-5 zile și mai mare după intervenţia chirurgicală, inclusiv după 10 zile, și constituie 66,10%, fapt ce denotă natura nosocomială a acestei infecţii. Complicaţiile septico-purulente nosocomiale s-au manifestat prin supurarea plăgii postoperatorii – 38,98%, escarii supurate și supurarea drenului în perioada postoperatorie – 15,25%, necroza plăgii postoperatorii – 11,86%, infiltrat inflamator – 8,47%, hematom profund – 6,77%, și abcese – 3,38%. Incidenţa complicaţiilor septico-purulente s-a dovedit a fi mai înaltă după operaţiile de artrodeză – 333,33 cazuri la 1000 operaţi. Indicele intensiv al complicaţiilor septico-purulente la 1000 intervenţii a constituit de la 66,60‰ la pacienţii supuși intervenţiilor chirurgicale timp de 0-1 oră până la 904,80‰ printre cei cu durata intervenţiei chirurgicale mai mult de 2 ore. Analiza retrospectivă a incidenţei prin ISPN în funcţie de frecvenţa pansamentelor a constatat că din numărul total de bolnavi cu pansamente efectuate zilnic (n = 120) ISPN s-au depistat în 2 cazuri, ceea ce constituie 3,38%, pe când printre bolnavii cu pansamente efectuate peste o zi (n = 102) au fost depistate complicaţii septico-purulente în 8 cazuri, ceea ce constituie 13,55%, la cei cu pansamente efectuate peste 2 zile (n = 89) ISPN s-au depistat în 23 cazuri (38,98%), iar din numărul de bolnavi cu pansamente efectuate peste 3 zile (n = 47) – în 26 cazuri (44,06%). Structura etiologică include 15 specii de tulpini de microorganisme, majoritatea fiind condiţionat patogene. Predomină microorganismele grampozitive – 67,10%, inclusiv S. aureus (43,85%), S. epidermidis (9,64%), S. faecium (0,78%), S. faecalis (11,62%), E. faecalis (11,62%). Microorganismele gramnegative constituie 31,57%, dintre care predomină P. aeruginosa – 7,02%, K. pneumonia – 1,31%, E. coli – 4,38%. Microorganismele din genul Proteus constituie 4,38%, E. aerogenes – 9,21%, C. diversus - 2,63%, C. freundii - 2,41%, K. oxytoca – 0,22%. În 1,31% probe au fost depistaţi fungi C. albicans. Concluzii. Particularităţile epidemiologice și etiologice depistate pot fi luate în consideraţie în elaborarea unui sistem adecvat de supraveghere și control al infecţiilor septico-purulente nosocomiale în staţionarele de profil Traumatologie și Ortopedie.