dc.description.abstract |
Actualitatea temei. Actualmente se cunoaște
că asupra sistemelor de importanţă vitală
ale organismului permanent influenţează un șir de
factori, mai ales cei ai mediului ambiant. În cadrul
Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie al AȘM,
a fost constatat faptul că acţiunea lor excesivă și de
lungă durată devine stresogenă. Conform cercetărilor
noastre precedente, influenţa asupra organismului
a unor astfel de factori deseori contribuia la apariţia
și dezvoltarea dismicrobismului intestinal, exprimat
prin modificări negative în componenţa cantitativă
și cea calitativă a microbiocenozei intestinale.
Scopul prezentelor investigaţii a fost studierea
impactului factorilor alimentari și microbieni asupra
sănătăţii sistemului digestiv.
Material și metode. Obiectivele cercetărilor
au prevăzut elaborarea componenţei unor raţii alimentare
și determinarea gradului de influenţă a lor
asupra sistemului digestiv. Aprecierea s-a efectuat în
experienţe de model asupra animalelor de laborator
(cobailor), conform indicilor cantitativi ai reprezentanţilor principali ai bacteriocenozei intestinale
(bacterii din genurile obligatorii pentru tractul gastrointestinal:
Bifidobacterium și Lactobacillus; precum
și din cele facultative – Escherichia, Proteus și familia
Streptococcaceae). Pentru atingerea scopului au fost
realizate 2 serii de experienţe. În prima s-au testat 3
compoziţii de raţii alimentare cu diversă structură
calorică, iar în a doua – raţia selectată în urma testării
din prima serie, dar și cu diverse suplimente alimentare
de tipul celor: biologic active; cu acţiune sanobiotică;
cu proprietăţi lacto-bifidogene și de origine
bacteriană sau probiotice și a ultimelor în asociere cu
lactuloză (cu proprietăţi lacto-bifidogene).
Rezultate. După realizarea primei serii de experienţe,
am evidenţiat și am selectat o raţie alimentară
care s-a testat în lotul II și cu structură calorică nr. 2.
Asemenea raţie la finalul experienţei, comparativ cu
cea standard, a manifestat acţiune benefică asupra
sănătăţii sistemului digestiv al organismului și microbiocenozei
lui intestinale, exprimată prin lipsa
simptomelor de disfuncţii diareice, mărirea valorii
numerice a reprezentanţilor microbieni ai genurilor
utile (Bifidobacterium și Lactobacillus) și diminuarea
valorii microorganismelor din genurile condiţionat
patogene (Escherichia și Proteus). Cantitatea acestora
s-a schimbat în direcţia pozitivă, comparativ cu indicii
lor de la debutul experienţei, în medie cu 42,54%;
29,84% și respectiv cu 35,04%; 64,77%. Conform datelor,
s-a confirmat faptul că raţia selectată a avut un
impact pozitiv asupra sănătăţii sistemului digestiv și
a întregului organism, pentru că au lipsit simptome
de disfuncţii (de dismicrobism și diaree).
În seria a doua, au fost obţinute date ce au
confirmat faptul că adaosurile alimentare elaborate
în premieră și testate au contribuit la sporirea valorii
numerice a bacteriilor din genurile utile, care au fost,
respectiv loturilor I, II, III și IV, mai mari cu: 28,62% și
31,35%; 42,54% și 36,32%; 15,26% și 19,07%; 56,40%
și 42,03%.
În lotul-martor s-a observat o creștere considerabilă
a numărului de celule vii ale agenţilor
microbieni din genurile Escherichia, Proteus și familia
Streptococcaceae, comparativ cu numărul lor iniţial,
care a fost, respectiv, cu 12,85%; 19,37% și 26,20%
mai mare. Indicii cantitativi ai acelorași genuri de microorganisme
în conţinutul intestinal al cobailor din
loturile experimentale (I-IV) au avut nivel divers, însă
în toate cazurile s-a observat o tendinţă de diminuare
a lor. Deci s-a manifestat o scădere a valorii numerice
a escherichiilor, proteilor și streptococilor, respectiv cu
20,20%; 12,15% și 21,90% în lotul I; 36,71%; 31,11% și
100% în lotul II; 13,16%; 15,87% și 28,99% în lotul III;
34,88%; 29,89% și 100% în lotul IV.
Așadar, raţia alimentară testată, în asociere
cu diverse adaosuri alimentare, a acţionat benefic
asupra sistemului digestiv al cobailor, însă gradul de
influenţă a fost diferit. Cele mai considerabile schimbări pozitive ale indicilor cantitativi ai microorganismelor
studiate s-au înregistrat la animalele lotului II,
apoi la cele din lotul IV. S-a constatat că cel mai mare
impact pozitiv asupra sănătăţii sistemului digestiv îl
are raţia alimentară cu adaos alimentar sanobiotic,
iar mai apropiat de acţiunea acestuia s-a dovedit
a fi adaosul alimentar complex (în baza bacteriilor
probiotice cu substanţa bifidogenă – lactuloza).
Concluzii. Putem afirma că rezultatele studiilor
efectuate în cadrul experienţelor au confirmat impactul
pozitiv al factorilor alimentari și microbieni
studiaţi asupra sănătăţii sistemului digestiv, pentru
că pe parcursul întregii perioade exprimentale au
manifestat acţiune benefică asupra organismului.
Astfel, s-a constatat că ei stau la baza menţinerii la
nivel optim a sănătăţii sistemului digestiv și a întregului
organism. Rolul acestor factori în sănătate este
specific prin acţiunea lor reciprocă. Asemenea concluzie
este confirmată de faptul că factorii alimentari
acţionează asupra procesului de multiplicare,
dezvoltare și menţinere la nivel optim a echilibrului
microbian al anumitor genuri de microorganisme, iar
acestea participă activ la fortificarea sănătăţii. De aceea,
considerăm că factorii nominalizaţi îndeplinesc
rolul principal în păstrarea sănătăţii, atât a sistemului
digestiv, cât și a întregului organism. |
en_US |