Metodologia diagnosticului ecocardiografic al malformaţiilor cardiace congenitale

Abstract

Studiul a fost efectuat pe baza experienţei investigaţiei ECOCG a pacienţilor cu MCC din secţia de cardiochirurgie a MCC în perioada 1997-2011 (circa 2500 de investigaţi anual), unde pe parcursul ultimilor 10 ani 93-94% din pacienţii cu MCC se operează doar pe baza datelor ECOCG, fără divergenţe esenţiale între datele pre- și intraoperatorii. Au fost stabilite următoarele momente metodologice: - Investigaţia trebuie să fie precedată de obţinerea datelor clinice și a paramerilor antropomertrici. - Investigaţia se începe cu aprecierea situsului și identificarea compartimentelor cordului conform clasificării Van Praagh. - Parametrii discriminanţi în determinarea conduitei terapeutice și aprecierea eficacităţii corecţiei chirurgicale a malformaţiilor cardiace congenitale sunt: dimensiunile cavităţilor cordului; diametrele inelelor valvulare și ale vaselor magistrale; gradientele presionale; presiunile în cavităţile drepte ale cordului (în lipsa stenozei de artera pulmonară). - Toate măsurările-standard sunt necesare pentru toţi pacienţii cu MCC fără excepţie. - Au fost trasate linii de bază în managementul ECOCG al MCC complicate. - Au fost evidenţiate cele mai frecvente lacune în diagnosticul ECOCG al MCC, oferindu-se recomandări concrete de evitare a acestora.