Abstract:
Introducere. Instituțiile medico-sanitare,
îndeosebi cele poliprofilate, reprezintă obiective
de importanță ecologică deosebită, cu mediu spitalicesc specific. Produsul indezirabil al vitalității
ecosistemului intraspitalicesc sunt tulpinile microbiene circulante polirezistente la dezinfectante și
antibiotice, prezența cărora în mare măsură depinde
de profilul instituției medicale și de neajunsurile
existente în activitatea lor.
Scopul studiului: aprecierea poluării microbiene a mediului intraspitalicesc și a corectitudinii
utilizării produselor biodistructive.
Materiale și metode. În perioada 2002-2011,
din 169 de instituții medico-sanitare au fost prelevate
7945 de probe de aer, 15720 lavaje de pe suprafețele
obiectelor supuse tratării, 159 de probe de dezinfectante și 342 probe de soluții de lucru pentru aprecierea concentrației substanțelor active.
Rezultate. Cercetările microbiologice la flora
patogenă și condiționat patogenă relevă o situație
epidemiologică instabilă. În instituțiile stomatologice, în 4,5% probe prelevate au fost decelate microorganisme patogene, în instituțiile terapeutice – în
2,26% cazuri, în secțiile de boli infecțioase – 1,43%,
de obstetrică și ginecologie – în 1,33% probe, în
secțiile chirurgicale – 0,68%, în farmacii – 0,35%
probe pozitive. Ponderea tulpinilor de S. aureus constituie 47%, inclusiv în secțiile chirurgicale – 36,4%,
obstetricale – 36,8%, boli infecțioase – 53,8%, în
instituțiile stomatologice – 100%. Bacteriile coliforme
mai frecvent sunt decelate în secțiile chirurgicale
(36,8%), obstetricale (26,3%), terapeutice (15.3%). În
anii 2010-2011, ponderea probelor pozitive la microflora patogenă a scăzut de 2.37 ori, în comparație cu
perioada 2002-2009. Poluarea microbiana a aerului
din încăperile instituțiilor medicale este în ascensiune: în anii 2002-2004 ponderea probelor pozitive
constituia 3,4%, în 2005-2007 – 4,47%, în 2008-2011
– 5,32%. Ponderea microbilor asociativi (S. faecalis,
Enterococcus Spp., Candida albincas, P. aeruginosa) a
constituit 4,85-9,22%.
Pentru dezinfectare au fost utilizate mai frecvent 39 de preparate, inclusiv monocompoziționale
– 19 (48,7%), bicompoziționale – 11 (28,2%) și
policompoziționale – 9 (23,1%). Ponderea preparatelor clorigene a fost de 35%. În 23% probe de dezinfectant și 45% de soluții de lucru, substanța
activă a fost apreciată sub limita admisibilă.
Concluzii:
1. Securitatea epidemiologică a instituțiilor
medico-sanitare este într-o corelație directă cu
nivelul de organizare și corespundere a circuitului
mijloacelor dezinfectante.
2. Poluarea microbiană a mediului intraspitalicesc în mare măsură este condiționată de incorectitudinea selectării, achiziționării și utilizării produselor
biodistructive, de pregătirea profesională și responsabilitatea personalului implicat în asigurarea calității
și inofensivității serviciilor prestate.
3. Asigurarea integrității în sistemul epidemiologic de supraveghere și prevenție a poluării
microbiene a mediului instituțiilor medicale este
stringentă.
