dc.identifier.citation |
LOZAN, Liliana, ŢURCAN, Olesea, BOLDESCU, Ilona. Peisajul microbian al infecţiilor respiratorii şi rezistenţa lor la antibiotice în raionul Soroca (anii 2008-2012). In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2013, nr. 3(48), pp. 240-241. ISSN 1729-8687. |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Antibiorezistenţa este o problemă
globală și extrem de actuală pentru sanătătea
publică. Una dintre măsurile de prevenire a ei este
circuitul de antibiotice și determinarea rezistenţei
microorganizmelor faţă de ele. Morbiditatea prin
maladiile căilor respiratorii superioare ocupă primul
loc în patologia umană. În fiecare an, circa 4500 persoane
din raionul Soroca se îmbolnăvesc de infecţii
respiratorii, dintre care 45–60% sunt copii.
Cunoscând faptul că agenţii patogeni ai acestor
infecţii sunt nu numai virusurile, dar și bacteriile, și
candidele, este necesar să cunoaștem concret agentul
cauzal și sensibilitatea lui la antibiotice, pentru un tratament corect și reducerea poliorezistenţei. Tratarea
infecţiilor căilor respiratorii superioare cu antibiotice
neefective poate micșora microflora saprofită, ceea ce
duce la slăbirea statutului imun și la alte complicaţii.
Antibioticul trebuie selectat individual, luându-
se în consideraţie examenul bacteriologic al
florei, sensibilitatea florei patogene și antibioticele
utilizate anterior, precum şi toleranţa individuală a
pacientului.
În cadrul laboratorului microbiologic al CSP
Soroca, se supun diagnosticului un spectru larg de
biosubstraturi colectate atât de la bolnavii spitalizaţi,
cât și de la cei care sunt trataţi ambulatoriu la indicaţia
medicului de familie și a medicilor-specialiști.
Materiale și metode. Această lucrare reprezintă
datele unui studiu efectuat în baza analizei
rezultatelor investigaţiilor de laborator a exudatelor
nasofaringiene în perioada 2008-2012. A fost monitorizată
antibiorezistenţa la 1499 de tulpini izolate
din 1131 de mostre de exudate faringe–nas. Studiul
a fost efectuat în trei direcţii:
I – sensibilitatea agenţilor cauzali, depistaţi în exudatele
nasofaringiene de la bolnavii cu infecţii
respiratorii, trataţi ambulatoriu de către medicii
de familie;
II – sensibilitatea agenţilor cauzali, depistaţi în exudatele
nasofaringiene de la bolnavii cu infecţii
respiratorii trimiși de către medicii-specialiști ai
secţiei consultative a Spitalului Raional Soroca;
III – sensibilitatea agenţilor cauzali, depistaţi în exudatele
nasofaringiene de la bolnavii cu infecţii
respiratorii spitalizaţi în secţia de pediatrie.
Toate probele au fost colectate cu tampoane
comerciale Tampon cu mediu de transport Stuart și
Amies, din nasofaringe, înainte de masă, până la începerea
tratamentului antibacterian, și transportate
în laborator de către curier în limitele admisibile. Folosirea
acestora preîntâmpină înmulţirea microorganismelor
în mediu, permite identificarea cantitativă a
microorganismului și evită impurificarea secundară
în urma transportării în laborator. La toate microorganismele
depistate în cantitate de 106 UFC/ml și
mai mult s-a studiat rezistenţa in vitro la un șir de
preparate antibacteriene prin metoda difuzimetrică,
folosind mediul nutritiv Muller-Hinton și rondele cu
antibiotice standard.
Rezultate obţinute. În urma investigaţiilor de
laborator, efectuate pe parcursul ultimilor 5 ani, a frotiurilor
faringiene, s-a constatat că agenţii patogeni ai
sinusitelor, amigdalitelor, tonsilitelor și ai bronșitelor
la copiii sub 5 ani sunt: streptococii – 44-54%, S. aureus
– 13-32%, bacteriile gramnegative (moraxele,
branhamele, acinetobacter) – 38%, pneumococii
– 2-8%, enterobacterii (E. coli, Klebsiella) – 2-7%,
pseudomonade – 0,3-1,6 %, Candida – 6-17%.În rezultatul analizei antibioticogramelor microorganizmelor
izolate din exudatele nasofaringiene
de la bolnavii cu infecţii respiratorii trataţi ambulatoriu,
s-a constatat: rezistenţa la penicilină în ultimii
3 ani este în scădere (2010 – 100%, 2012 – 51%), la
amoxiclav – 43% și 33% respectiv, la cefalosporine
rezistenţa este în scădere. De exemplu, la ceftazidim,
începând cu anul 2009, rezistenţa scade de la 70%
până la 26% în 2012; la cefuroxim – de la 68% în 2008
la 21% în 2012. La azitromicin procentul de rezistenţă
este mai mic (38%), dar este în creștere în comparaţie
cu anii precedenţi. În cazul candidozelor orofaringiene,
în Protocolul clinic naţional este recomandat
fluconazolul, care, conform rezultatelor obţinute în
2012, a prezentat o rezistenţă de 86%, în comparaţie
cu 33% în 2011, și invers, s-a constatat o sensibilitate
de 100% la nistatină.
Crește anual numărul de microorganisme depistate
în asociaţii – de la 11% în 2009 până la 45% în
2012. Microorganismele depistate în asociaţii manifestă
o rezistenţă mai înaltă faţă de antibiotice.
Au fost supuse diagnosticului de laborator 268
de exudate nasofaringiene de la bolnavii spitalizaţi,
în care au fost depistate 403 tulpini de microorganisme.
Numărul asociaţiilor de microorganisme, de
asemenea, este în creștere.
Conform datelor obţinute, putem conchide că
o sensibilitate mai înaltă practic la toate grupele de
antibiotice s-a constatat la persoanele tratate primar
la medicul de familie și invers, o rezistenţă mai înaltă
– la cei spitalizaţi. |
en_US |