Structura şi antibiorezistenţa microflorei izolate din biosubstraturile biologice în raionul Căuşeni (anii 2010-2012).

Abstract

Supravegherea etiologiei maladiilor infecţioase nespecifice, pe parcursul ultimilor 3 ani (2010-2012), a constatat o activizare a unor agenţi patogeni, cum ar fi S. aureus; S. pneumonie; Streptococcus al grupului A (S. pyogenes); Streptococcus al grupului D (Enterococcus faecalis); Candida s.p.p.; P. aeruginosa; E. coli. Ponderea S. aureus constituie 11,3% în 2012 (2011 – 5,1%; 2010 – 11,4%), inclusiv din secret din faringe și nas – 57% (2011 – 47,6%; 2010 – 51,3%), din puroi, punctate și secrete din plăgi – 57,7% în anul 2012 (2011 – 50,0%; în 2010 – 45,2%). Însămânţarea S. pneumoniae din spută a variat pe ani: 2012 – 51,5%; 2011 – 52,1%; 2010 – 38,2%. Ponderea S. pyogenes a constituit în 2012 10,9%, (în 2011 – 15,4%, 2010 – 17,6%), inclusiv din secret din faringe și nas – 52,6% (2011 – 68,1%; 2010 – 54,8%); din spută – 9,8% (2011 – 20,1%, 2010 – 27,2%), din puroi, punctate și secrete din plăgi – 3,8% (2011 – 2,5%; 2010 – 4,0%); din urină – 0,5% (2011 – 1,2; 2010 – 1,1%). Depistarea Enterococcus faecalis în urină a constituit: 10,5% în anul 2012, 10,8% în 2011 și 12,1% în 2010; E. Coli – 21,1% în 2012; 2011 – 26,3%; 2010 – 16,3%), alte enterobacterii condiţionat patogene – 6,4% în 2012, 2011 – 4,3%; 2010 – 7,3% și Ps. Aeruginosa – 0,3%. Așadar, rolul primordial în declanșarea maladiilor septico-purulente aparţine cocilor grampozitivi, cu predominarea S. aureus, S. pyogenes. În patologia căilor urinare predomină enterobacteriile, cu preponderenţă E. coli. Începând cu anul 2002, are loc monitoringul rezistenţei tulpinilor la preparatele antimicrobiene (PAM) la 8 agenţi patogeni: S. aureus, P. aeruginosa, S. pneumoniae, E. coli, S. typhimurium, K. pneumoniae, S. sonnei și E. faecalis. Sensibilitatea microorganismelor către PAM a fost determinată prin metoda difuziei în geloză, cu folosirea mediului nutritiv standardizat Mueller-Hinton, a rondelelor cu antibiotice producţia Hai-Media, în conformitate cu Indicaţiile metodice Determinarea sensibilităţii agenţilor bacterieni la preparatele antimicrobiene prin metoda difuzimetrică și Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Tulpinile de S. aureus, depistate în biosubstraturi, sunt polirezistente la următoarele PAM: penicilină – 81,3% (2011 – 95,8%; 2010 – 92,3%); vancomycină – 39,5% (2011 – 45,5%; 2010 – 7,6%); erytromicină – 33,3% (2011 – 19,7%; 2010 – 8,7%); clindamycină – 32,1% (2011 – 18,9%; 2010 – 7,4%); oxacillină – 31,7% (2011 – 32,9%; 2010 – 9,6%); rifampicină – 28,1% (2011 – 16,2%; 2010 – 0%); tetraciclină – 14,4% (2011 – 8,8; 2010 – 7,7%); co-trimoxazol – 11,6% (2011 – 8,0%; 2010 – 6,5%). Aceste tulpini au manifestat sensibilitate înaltă faţă de tobramycină, gentamicină, cefasolină, ciprofloxacină. Tulpinile de P. aeruginosa s-au dovedit a fi polirezistente la următoarele PAM: aztreonam – 75% (2011 – 100,0%; 2010 – 60,0%); ceftazidină – 33,3% (2011 – 100,0%; 2010 – 40,0%); ceftriaxonă – 100% (2011 – 100,0%) și sensibile faţă de imipenem și amicacin. Tulpinile S. pneumoniae au manifestat rezistenţă către următoarele PAM: co-trimoxazol – 88,4%(2011 – 49,7%; 2010 – 74,4%); erytromycină – 62,1% (2011 – 29,7%; 2010 – 18,2%); claritromicină – 58,9% (2011 – 35,0%); oxacillină – 57,3% (2011 – 66,7%; 2010 – 91,8%); penicilină – 46,8% (2011 – 39,8%; 2010 – 68,3%); ceftazidim – 43,5% (2011 – 10,5; 2010 – 42,2%); clindamicină – 44,5% (2011 – 17,7; 2010 – 14,9); chloramphenicol – 33,2% (2011 – 7,2%; 2010 – 21,6%), și sensibilitate către amoxiclavină și rifampicină. Tulpinile de K. pneumoniae au prezentat rezistenţă către 7 PAM: ampicilină – 100% (2011 – 61,1%; 2010 – 97,3%); co-trimoxazol – 72,7% (2011 – 44,4%; 2010 – 66,7%); tetraciclină – 66,7% (2011 – 100,0%; 2010 – 60,0%); cefalotină – 63,6% (2011 – 33,3%; 2010 – 37,3%); nitrofurantoin – 60% (2011 – 60,0%; 2010 – 28,6%); chloramphenicol – 35,7% (2011 – 57,4%; 2010 – 11,9%); cefotaxim – 33,3% (2011 – 42,9%; 2010 – 40,0%); E. coli – faţă de 5 PAM: ampicilină – 83,6% (2011 – 42,0%; 2010 – 68,5%); piperacilină – 54,25% (2011 – 30,8%; 2010 – 13,3%); cefalotin – 50,9% (2011 – 42,4%; 2010 – 50,0%); tetraciclină – 41,8% (2011 – 41,0; 2010 – 20,0%); co-trimoxazol – 40,7% (2011 – 37,6%; 2010 – 42,9%). Analiza prezentată confirmă necesitatea obligatorie a studierii sensibilităţii către PAM a tulpinilor de microorganisme decelate din biosubstraturi.