| dc.contributor.author | Pantaz, Andrei | |
| dc.contributor.author | Pripa, Valeriu | |
| dc.date.accessioned | 2021-02-18T18:57:53Z | |
| dc.date.available | 2021-02-18T18:57:53Z | |
| dc.date.issued | 2012 | |
| dc.identifier.citation | PANTAZ, Andrei, PRIPA, Valeriu. Diagnosticul radioimagistic al acalaziei cardiei. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2012, nr. 4(43), pp. 108-109. ISSN 1729-8687. | en_US |
| dc.identifier.issn | 1729-8687 | |
| dc.identifier.uri | http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm4_43_2012.pdf | |
| dc.identifier.uri | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15604 | |
| dc.description | USMF N. Testemiţanu, IMSP Spitalul Clinic Republican | en_US |
| dc.description.abstract | Scop: aprecierea valorii de diagnostic a metodelor radioimagistice în acalazia cardiei, cu determinarea complicaţiilor timpurii. Materiale și metode. Au fost analizate retrospectiv 16 fișe de observaţie ale pacienţilor cu acalazia cardiei, care au fost trataţi în IMSP SCR, în perioada 2010-2012. Evaluarea s-a efectuat după următoarele criterii: apartenenţa de sex, vârsta, vechimea bolii, tratamentul efectuat, tabloul imagistic. Rezultate. 12 (80%) pacienţi au fost depistaţi primar; 3 (20%) pacienţi au fost diagnosticaţi cu complicaţii după tratamentul chirurgical. S-a determinat predominarea acalaziei cardiei la femei faţă de bărbaţi în raport de 3:1. Vârsta bolnavilor a variat în intervalul 23 – 67 de ani. Timpul debutului bolii a fost cuprins în intervale de: 1-5 ani – 9 (60%) pacienţi; 5-10 ani – 5 (33%) și mai mult de 10 ani – 1 (7%) pacient. Pentru aprecierea gradului de severitate a acalaziei cardiei la acești pacienţi, au fost efectuate investigaţii radioimagistice: radioscopia esofagului și a stomacului cu substanţă de contrast – BaS04 – , efectuată la toţi pacienţii (100%) și FEGDS – la 4 pacienţi (25%). În urma acestor investigaţii s-a pus diagnosticul de: acalazie a cardiei gradul II – 5 (33%) bolnavi, gradul III – 7 (47%) și gradul IV – 3 pacienţi (20%). Principalele semne radiologice determinate au fost: îngustarea porţiunii inferioare a esofagului până la 2-5 mm pe o porţiune de 2-4 cm; dilatarea suprastenotică a esofagului ce conferă acestuia forma de „cioc de pasăre”, „fusiform” sau „sigmoid”; lipsa pungii de aer a stomacului. Toate acestea au permis în 100% cazuri determinarea corectă a diagnosticului și alegerea ulterioară a tehnicii chirurgicale. Tehnica chirurgicală utilizată în cazul acestui lot a fost: 13 (87%) cazuri – tehnica Heller-Dor; 1 (7%) caz – tehnica Heller-Taupet și în 1 (7%) caz – esofagodilatare cu balon. Concluzie. Examenul radiologic prin administrarea contrastului (bariu) reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de investigaţie în patologia esofagiană și, nemijlocit, în acalazia cardiei. Fiind o investigaţie dinamică, ea dă posibilitatea nu numai de a evidenţia forma corpului esofagian, dar și de a observa motorica esofagului în întregime, cu vizualizarea sfincterului inferior esofagian. Stabilirea diagnozei radioimagistice corecte impune selectarea unui tratament efectiv, pentru a înlătura dereglarea de tranzit esofago-gastric. | ro |
| dc.language.iso | ro | en_US |
| dc.publisher | Asociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" | en_US |
| dc.relation.ispartof | Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Congresul al III-lea al medicilor-imagiști din Republica Moldova cu participare internaţională "Actualităţi în imagistica medicală", 26–28 septembrie 2012, Chişinău, Republica Moldova | ro |
| dc.title | Diagnosticul radioimagistic al acalaziei cardiei | ro |
| dc.type | Other | en_US |