The document represents the analysis of 301 sonographyc
guided punctures to the organs or pathologic formations
of the abdominal cavity with diagnostic or therapeutic
purposes. This analysis revealed pathologists in diagnostic
puncture and drainage in the effectiveness of therapeutic
interventions.
Introducere.
Perfecţionarea vertiginoasă a aparatajului sonografic, inclusiv implementarea transductoarelor performante, dotate cu posibilităţi de ghidare, permit
efectuarea puncţiilor ecoghidate cu precizie extrem
de înaltă și deschid noi orizonturi pentru sonografie.
Această opţiune transformă sonografia din aplicaţie
de diagnostic în manieră contemporană diagnostico-curativă invazivă având cu așa compartimente
deja formate ca chirurgia miniinvazivă, hepatologia,
histologia. Scopul studiului este estimarea aplicării
în practică a acestor posibilităţi [1-5].
Material și metode
Prima intervenţie miniinvazivă sub ghidaj
sonografic în Republica Moldova a fost efectuată
de V. Guţu în SCR la 10 februarie 1989. Pe parcursul
ultimilor ani, în SCR s-au efectuat 301 intervenţii
ghidate sonografic la 182 (60,5%) bărbaţi și 119
(39,5%) femei, cu vârsta cuprinsă între 16 și 87 de ani.
Din numărul total de bolnavi, 238 (79%) au suportat
intervenţii cu ţel de diagnosticб iar 63 (21%) – cu scop
diagnostico-curativ. Am utilizat aparatele Aloka-350,
Toshiba-50, Siemens-400 cu diverse probe și ace (14-
22 GA). Metoda de punctare a fost cea „de mână
liberă”, metoda secundă și utilizarea transductorului
specializat. Toate intervenţiile s-au efectuat sub anestezie locală, cu o medicaţie intramusculară.
Rezultate și discuţii
Caracterul intervenţiilor miniinvazive de diagnostic și curative au determinat divizarea pacienţilor în IV grupe:
I. 209 (69,4%) bolnavi cu hepatită cronică, ciroză
hepatică sau formaţiuni de volum (diverse) ale
ficatului. Scopul intervenţiei a fost colectarea
materialului pentru examinare morfologică
ulterioară, pentru confirmarea diagnosticului
preventiv. În 203 (97,1%) cazuri materialul
prelevat a fost suficient pentru examinarea
morfologică.
II. 29 (9,6%) de pacienţi cu icter obstructiv, pentru
determinarea caracterului blocului. La acest lot
puncţiile au purtat caracter diagnostico-curativ
și au inclus injectarea substanţei de contrast
în arborele biliar, urmată de drenare transcutantranshepatică. Rata reușitei este de 66,7%
(23) și este direct proporţională cu acumularea
experienţei.
III. 17 (5,6%) pacienţi complicaţi, cu procese supurative postoperatorii la cavitatea abdominală,
abcese hepatice. La toţi 17 abcesele și procesele
supurative au evoluat pozitiv și nu au necesitat
reintervenţii tradiţionale.
IV. 46 (15,2%) de bolnavi cu formaţiuni lichidiene:
chisturi hepatice – 7, pancreatice – 15, renale
– 20,ovariene – 4. 42 (91,3%) dintre ele au fost
drenate, cu prelucrarea ulterioară cu antiseptice
– (etanol pur 99,5%), preparate de iod până la
epitelizare completă. În 4 cazuri ne-am limitat
numai la aspiraţia conţinutului.
Concluzii
Puncţiile ţintite sonografic pe bună dreptate
sunt metoda de elecţie în cazurile unui diagnostic
dificil al patologiilor organelor parenchimatoase,
inclusiv formaţuini de volum. Drenarea formaţiunilor
lichidiene sau colecţiilor supurative vine ca o alternativă a metodelor masiv invazive și poate fi propusă
în tratamentul acestor categorii de pacienţi.
