Summary. Interrelation between disease severity index
with the quality of life of patients with spondiloartrită
spondylitis (AS) that involve alterations eye.
Scopul lucrării: a determina interelaţia indicilor
severităţii maladiei cu calitatea vieţii pacienţilor cu
spondiloartrită anchilozantă (SA) ce implica alterări
oculare.
Material şi metode. În studiul clinic au fost
incluşi 72 de pacienţi cu diagnosticul cert de spondiloartrită
anchilozantă conform criteriilor Amor
şi New York, modificate în 1984. Pacienţii au fost
selectaţi în SCM „Sfânta Treime”, la Catedra „Medicină
Internă”, FR şi SC nr. 1, secţia „Reumatologie”
în perioada 2007-2009. Lotul de studiu (1A) a fost
format din 52 de pacienţi cu afectare oculară în
cadrul SA, lotul de control (1B ) – 20 de bolnavi cu
diagnosticul de spondilită anchilozantă fără afectare
oculară. Pacienţii incluşi în studiu au fost supuşi
cercetărilor clinice privind sindromul articular şi cel
extraarticular, care au inclus: numărul articulaţiilor
tumefiate; numărul articulaţiilor dureroase; evaluarea
severităţii bolii – indicii BASDAI, BASFI şi BASRI;
examenul oftalmologic. Au fost efectuate cercetări
paraclinice: teste biologice – hemoglobina, VSH,
PCR, Ag HLA-B27; examen radiologic al articulaţiilor afectate; examen funcţional USG, ECHOCG, ECG,
spirometria. Calitatea vieţii a fost evaluată conform
chestionarului „SF-36”. Datele obţinute au fost supuse
analizei statistice.
Rezultate. Conform datelor obţinute radiologic
a fost apreciată severiatatea bolii, folosind
scorul BASRI, care a fost mai pronunţat în grupul
1A de studiu – 8,96±2,14, comparativ cu 7,4±1,39 la
pacienţii din grupul 1B, cu diferenţă statistic concludentă
(p<0,01). Un alt indice al severităţii spondilitei
anchilozante este dizabilitatea funcţională, evaluată
prin calcularea indexului BASFI. Calcularea acestui
indice nu a relevat diferenţe statistic semnificative
între grupurile de studiu (p>0,05), dar am observat
predominarea unui scor mai înalt la pacienţii cu SA
cu manifestări oculare (BASFI – 6,87±2,27/6,15±2,02;
p>0,05). Un alt factor care determină severitatea SA
este activitatea maladiei. Activitatea SA a fost evaluată
calculând indicele BASDAI şi a fost completat
prin aprecierea markerilor de fază acută – PCR, VSH,
SVA şi redoarea matinală. Deşi diferenţe statistice
ale valorilor medii ale indicilor BASFI şi BASDAI între
grupuri nu au fost stabilite, totuşi, la pacienţii cu
SA şi manifestări oculare am observat valori medii
mai înalte ale acestor indici (p>0,05). Prezintă interes
valorile medii ale VSH – 28,07±4,46/21,95±3,14
(p<0,05), PCR – 1,69±1,1/1,08±0,63 (p<0,05), SVA
– 7,32±1,51/6,55±1,23 (p<0,05) şi ale redorii matinale
– 40,32±13,36/28,75±6,34 (p<0,05), care demonstrează
o activitate înaltă a spondilitei anchilozante
la pacienţii cu afectări oculare.
Concluzii. În baza interrelaţiei unor indici
clinici şi paraclinici cu calitatea vieţii pacienţilor,
am supus analizei corelaţionale Pearson parametrii:
vârsta, durerea (SVA), redoarea matinală,
indicii BASFI, BASDAI, BASRI şi indicele articular
SA, pentru a evidenţia influenţa acestora asupra
calităţii vieţii, atestate prin „SF-36”. Astfel, valoarea
dizabilităţii funcţionale „SF-36” a evidenţiat o corelare
indirectă medie cu vârsta r=-0,321, durerea
r =-0,488, redoarea matinală r=-0,379, indicele
BASDAI r =-0,566, indicele BASRI r=-0,438, indicele
articular SA r=-0,611 şi o corelare indirectă puternică
cu indicele BASFI r=-0,714. Folosind analiza de
regresie multiplă, am determinat că din toţi indicii
studiaţi cea mai mare influenţă asupra dizabilităţii
funcţionale, determinate prin „SF-36”, o au indicii:
BASFI şi MASES, cu un coeficient de determinaţie
R² = 0,581. O corelare directă medie a fost stabilită
între calitatea vieţii FF cu vârsta de r = 0,517, durerea
– r = 0,439, redoarea matinală – r = 0,623, indicele
BASRI – r = 0,624 şi o corelare directă puternică cu
indicele BASFI – r=0,782, indicele BASDAI – r=0,723
şi indicele articular SA – r=0,762.
