Show simple item record

dc.contributor.author Hortolomei, Valerian
dc.date.accessioned 2021-03-02T12:22:48Z
dc.date.available 2021-03-02T12:22:48Z
dc.date.issued 2011
dc.identifier.citation HORTOLOMEI, Valerian. Evoluţia ulcerului duodenal cu hipotensiune arterială. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2011, nr. 2(2), p. 76. ISSN 1729-8687. en_US
dc.identifier.issn 1729-8687
dc.identifier.uri http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm2_2_2011.pdf
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/15993
dc.description Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova en_US
dc.description.abstract Summary. Arterial hypotension has negativ influence on the evolution of duodenum ulcer. This pacients more sensible to algic syndrome, secretion and acid production with prolongation of cicatrization that normotensive pacients. Arterial hypotension disease needs on the accesor treatment with hypertensive medicines. en_US
dc.description.abstract Actualitate. Ulcerul gastroduodenal este o patologie psihisomatică clasică care, de rând cu afecţiunile locale gastrointestinale şi dereglările dispeptice, este însoţit de simptome astenoneurotice, depresive, vegetative (macro- şi microcirculatorii), cardialgie cu tendinţă spre bradicardie şi hipotensiune arterială (25-30%). Scopul lucrării: de studiat manifestările clinice şi evolutive ale ulcerului duodenal (UD) la bolnavii cu hipotensiune arterială (hTA) Material şi metode. Au fost examinaţi 60 de bolnavi cu UD: lotul 1 – 40 cu hTA (100/60 mm Hg şi mai joasă) şi lotul II (de referinţă) – 20 bolnavi cu UD şi tensiune arterială normală.Rezultate. Am constatat că sindromul algic şi dispepsia (greţuri, vome, eructaţii acide, pirozis) sunt mai frecvente şi mai intense în lotul I decât în lotul II. Cefaleea, vertijurile, cardialgia, simptomele asteno-neurotice, bradicardia, tulburările de somn, de asemenea, sunt mai dese în lotul I, comparativ cu lotul II, corespunzător: 93,7% şi 10,5%; 87,0% şi 2,5%; 55,0% şi 15,0%; 70,0% şi 17,5%; 90,0% şi 2,5%; 90,0% şi 30% bolnavi. Am depistat şi dereglările funcţiilor secretorii şi acidofere gastrice în ambele loturi, însă mai intensive în lotul 1, comparativ cu lotul II. Tratamentul antiulceros cu antibacteriene, antacide, sedative, serative, cu proceduri fizioterapeutice a fost mai eficient în lotul II, soldându-se cu cicatrizarea ulcerelor şi normalizarea funcţiilor stomacale mai rapide (în medie cu 9,2±1,0 zile), comparativ cu lotul I (în care a persistat şi hipotensiunea arterială). Concluzie. Hipotensiunea arterială se reflectă negativ asupra evoluţiei ulcerului duodenal şi este necesar un tratament suplimentar cu preparate hipertensoare. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova en_US
dc.title Evoluţia ulcerului duodenal cu hipotensiune arterială en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics