Summary. Autoimmune etiopathogenesis is still most
frequently occurring and more common for both rheumatic
diseases and endocrine.
Actualitate. Etiopatogenia autoimună este tot
mai frecvent întâlnită şi este comună pentru mai
multe maladii atât reumatice, cât şi endocrine.
Material şi metode. În SCM „Sfânta Treime” au
fost investigaţi şi supravegheaţi 25 de pacienţi, dintre care: 17 femei şi 8 bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între
20 şi 70 de ani. Cea mai frecventă asociere a patologiei
autoimune endocrine a fost înregistrată la 11
pacienţi (6 femei şi 5 bărbaţi) cu afecţiunea glandei
tiroide şi diabetul zaharat. La 9 pacienţi – asociere
de patologie endocrină cu alte maladii autoimune
reumatologice. Astfel, la 6 femei şi 3 bărbaţi a fost
diagnosticată hipotiroidia autoimună, diabetul zaharat
şi artrita reumatoidă seropozitivă.
Rezultate. La examenul clinic al pacienţilor
s-a constatat frilozitate, lentoare fizică şi în gândire,
somnolenţă, constipaţii, dereglări de memorie,
tegumente reci, palide cu nuanţă carotenică, bradicardie,
mărirea limitelor cardiace, confirmate şi
la examenul radiologic. De asemenea, au fost depistate
modificări şi la examenul paraclinic: voltaj
redus de unde ECG, TSH în ser variind între 15,0 şi
45,0 (N 0,17 – 4,05 mU/1), iar T3 şi T4 totali scăzuţi
sau în limite normale, anticorpii antitireoglobulina
şi antitireoperoxidaza au depăşit limita normală. La
aceşti pacienţi depistarea hiperglicemiei în profilul
glicemic şi HbA1c crescută au confirmat diagnosticul
de diabet zaharat. La pacienţii investigaţi s-a înregistrat
dislipidemie: hipercolesterolemie, scăderea
fracţiei HDL şi creşterea LDL-colesterolului, precum
şi hipergliceridemie. Hemoleucograma a indicat
prezenţa anemiei feriprive la mai mult de jumătate
din pacienţi (n14), iar la o treime din aceştia şi anemia
B12 şi acid folic – deficitară, fapt ce confirmă geneza
autoimună a acestor maladii asociate. La pacienţii cu
artrită reumatoidă s-au înregistrat titre crescute ale
proteinei C reactive şi a factorului reumatoid depistat
prin latex-test şi testul Waaler-Rose.
Concluzii. Frecvenţa maladiilor endocrine
asociate este impunătoare. La bază se află factorul
genetic şi patogenia autoimună. Aceste maladii
asociate sunt, de obicei, cu caracter de insuficienţă
endocrină, incluzând hipotiroidia, diabetul zaharat,
hipocorticismul. Se observă o creştere a incidenţei
maladiilor autoimune asociate odată cu înaintarea în
vârstă. După 60 de ani asemenea asocieri se întâlnesc
şi la pacienţii cu artrită reumatoidă. În diagnosticarea
acestor patologii asociate sunt de mare valoare atât
anamnesticul, cât şi datele de laborator şi ale investigaţiilor
instrumentale.
