Show simple item record

dc.contributor.author Grosu, A.
dc.contributor.author Gratii, C.
dc.contributor.author Diaconu, N.
dc.date.accessioned 2021-03-04T13:20:30Z
dc.date.available 2021-03-04T13:20:30Z
dc.date.issued 2011
dc.identifier.citation GROSU, A., GRATII, C., DIACONU, N. Fibrilaţia atrială şi complicaţiile tromboembolice. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2011, nr. 2(2), p. 98. ISSN 1729-8687. en_US
dc.identifier.issn 1729-8687
dc.identifier.uri http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm2_2_2011.pdf
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/16042
dc.description Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova en_US
dc.description.abstract Summary. Atrial fibrillation is associated with high risk of trhromboembolic complications and is responsable of approximately 20% of ischemic stroke, wich has more severe evolutions and prognosis. The risk of development of embolic events can be reduced with optimal antithrombotic therapy. en_US
dc.description.abstract Actualitate. Fibrilaţia atrială (FA) este asociată cu un risc înalt de complicaţii tromboembolice şi este responsabilă de cca 20% din accidentele vasculare cerebrale (AVC) ischemice. Ictusul cauzat de FA are o evoluţie severă şi un prognostic rezervat. Riscul dezvoltării evenimentului tromboembolic din FA poate fi redus printr-o terapie antitrombotică adecvată. Scopul lucrării: studierea ponderii FA în dezvoltarea AVC ischemic şi estimarea gravităţii afectării neurologice şi a ratei de deces la bolnavii cu stroke şi FA. Material şi metode. În studiu au fost incluşi 735 de pacienţi cu AVC ischemic acut, admişi în secţiile de neurologie şi de terapie intensivă din Spitalul Clinic Municipal „Sf. Treime” pe parcursul anului 2004. În funcţie de ritmul cardiac apreciat, bolnavii au fost divizaţi în 2 loturi: lotul I – cu FA şi lotul II – cu RS. Rezultate. Dintre pacienţii înrolaţi în cercetare – 28,4% aveau FA (lotul I) şi 71,6% erau în RS (lotul II). În urma apreciereii tipului de AVC, s-a constatat că ictus ischemic constituit au dezvoltat 77% dintre bolnavi, preponderent printre cei din lotul I (84% vs 74,3%, p<0,05), pe când AVC minor, lacunar şi accident ischemic tranzitoriu (AIT) a fost determinat cu o frecvenţă mai mare la pacienţii cu RS. La spitalizare o rată mare de bolnavii cu FA au prezentat semne clinice de leziune cerebrală severă (79% vs 37%, p<0,01), starea generală a acestor bolnavi era mai gravă, fiind prezentată printr-o rată înaltă de plegii, pareze, disfazii şi de afectarea mai profundă a stării de conştiinţă. O treime (29,4%) dintre bolnavii înrolaţi au relatat prezenţa evenimentelor tromboembolice în antecedente: pacienţii cu FA mai des au suportat AVC recurente (4,4 % vs 2,6%, ρ<0,05) şi embolii periferice (1,5% vs 0%, ρ<0,05 ), iar bolnavii cu RS – AIT (3,8 % vs 1,9%, ρ<0,05). Rata deceselor intraspitaliceşti a fost de 18,1%, mai mare fiind printre subiecţii cu FA (30,6% vs 13,2%; ρ<0,001). Concluzie. Prezenţa FA a fost apreciată la 1/3 dintre bolnavii cu AVC ischemic acut. Bolnavii cu FA au avut o evoluţie mai severă a patologiei neurologice, prezentând o rată mai înaltă de recurenţe tromboembolice cerebrale în antecedente şi o frecvenţă mai mare de mortalitate intraspitalicească. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova en_US
dc.title Fibrilaţia atrială şi complicaţiile tromboembolice en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics