dc.contributor.author |
Grosu, A. |
|
dc.contributor.author |
Gratii, C. |
|
dc.contributor.author |
Diaconu, N. |
|
dc.date.accessioned |
2021-03-04T13:20:30Z |
|
dc.date.available |
2021-03-04T13:20:30Z |
|
dc.date.issued |
2011 |
|
dc.identifier.citation |
GROSU, A., GRATII, C., DIACONU, N. Fibrilaţia atrială şi complicaţiile tromboembolice. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2011, nr. 2(2), p. 98. ISSN 1729-8687. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1729-8687 |
|
dc.identifier.uri |
http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm2_2_2011.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/16042 |
|
dc.description |
Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.description.abstract |
Summary. Atrial fibrillation is associated with high
risk of trhromboembolic complications and is responsable
of approximately 20% of ischemic stroke, wich
has more severe evolutions and prognosis. The risk of
development of embolic events can be reduced with
optimal antithrombotic therapy. |
en_US |
dc.description.abstract |
Actualitate. Fibrilaţia atrială (FA) este asociată
cu un risc înalt de complicaţii tromboembolice şi este
responsabilă de cca 20% din accidentele vasculare
cerebrale (AVC) ischemice. Ictusul cauzat de FA are o
evoluţie severă şi un prognostic rezervat. Riscul dezvoltării
evenimentului tromboembolic din FA poate
fi redus printr-o terapie antitrombotică adecvată.
Scopul lucrării: studierea ponderii FA în dezvoltarea
AVC ischemic şi estimarea gravităţii afectării neurologice
şi a ratei de deces la bolnavii cu stroke şi FA.
Material şi metode. În studiu au fost incluşi 735
de pacienţi cu AVC ischemic acut, admişi în secţiile de
neurologie şi de terapie intensivă din Spitalul Clinic
Municipal „Sf. Treime” pe parcursul anului 2004. În
funcţie de ritmul cardiac apreciat, bolnavii au fost
divizaţi în 2 loturi: lotul I – cu FA şi lotul II – cu RS. Rezultate. Dintre pacienţii înrolaţi în cercetare
– 28,4% aveau FA (lotul I) şi 71,6% erau în RS (lotul
II). În urma apreciereii tipului de AVC, s-a constatat
că ictus ischemic constituit au dezvoltat 77% dintre
bolnavi, preponderent printre cei din lotul I (84% vs
74,3%, p<0,05), pe când AVC minor, lacunar şi accident
ischemic tranzitoriu (AIT) a fost determinat cu
o frecvenţă mai mare la pacienţii cu RS. La spitalizare
o rată mare de bolnavii cu FA au prezentat semne
clinice de leziune cerebrală severă (79% vs 37%,
p<0,01), starea generală a acestor bolnavi era mai
gravă, fiind prezentată printr-o rată înaltă de plegii,
pareze, disfazii şi de afectarea mai profundă a stării
de conştiinţă. O treime (29,4%) dintre bolnavii înrolaţi
au relatat prezenţa evenimentelor tromboembolice
în antecedente: pacienţii cu FA mai des au suportat
AVC recurente (4,4 % vs 2,6%, ρ<0,05) şi embolii periferice
(1,5% vs 0%, ρ<0,05 ), iar bolnavii cu RS – AIT
(3,8 % vs 1,9%, ρ<0,05). Rata deceselor intraspitaliceşti
a fost de 18,1%, mai mare fiind printre subiecţii
cu FA (30,6% vs 13,2%; ρ<0,001).
Concluzie. Prezenţa FA a fost apreciată la 1/3
dintre bolnavii cu AVC ischemic acut. Bolnavii cu FA
au avut o evoluţie mai severă a patologiei neurologice,
prezentând o rată mai înaltă de recurenţe tromboembolice
cerebrale în antecedente şi o frecvenţă
mai mare de mortalitate intraspitalicească. |
en_US |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.title |
Fibrilaţia atrială şi complicaţiile tromboembolice |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |