| dc.contributor.author | Bezu, Ghenadie | |
| dc.contributor.author | Ţâbârnă, Ion | |
| dc.contributor.author | Slivciuc, Andrei | |
| dc.date.accessioned | 2021-03-05T12:37:16Z | |
| dc.date.available | 2021-03-05T12:37:16Z | |
| dc.date.issued | 2011 | |
| dc.identifier.citation | BEZU, Ghenadie, ŢÂBÂRNĂ, Ion, SLIVCIUC, Andrei. Reacţiile alergice la medicamente: particularităţi clinic-biologice. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2011, nr. 2(2), p. 81. ISSN 1729-8687. | en_US |
| dc.identifier.issn | 1729-8687 | |
| dc.identifier.uri | http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/cm2_2_2011.pdf | |
| dc.identifier.uri | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/16058 | |
| dc.description | Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova | en_US |
| dc.description.abstract | Summary. Allergic reactions to drugs were more frequently attested in female patients at ages under 35 and 51-65 years. Drugs that have produced most drug allergies were antibiotics, nonsteroidal anti-inflammatory drugs, analgesics, diuretics and antihypertensives. In most of the cases were confirmed predominant organ allergic reactions (92.0%): dermatological (69.0%), pulmonary (12.0%), hematologic (6.0%), liver (3.0 %), renal (3.0%). Generalized allergic reactions have been dominated by drug fever and anaphylactic shock. Blood changes were certified were: eosinophilia, anemia, leukocytosis, agranulocytosis, lymphocytosis, thrombocytopenia. | en_US |
| dc.description.abstract | Actualitate. Importanţa reacţiilor alergice la medicamente este determinată atât de frecvenţa şi gravitatea lor, cât şi de problemele medico-legale pe care le generează. Scopul lucrării: aprecierea particularităţilor clinico-biologice ale alergiilor medicamentoase. Material şi metode. Au fost investigaţi 36 de pacienţi cu reacţii alergice la medicamente. Am analizat etiologia, factorii de risc, manifestările clinice şi cele de laborator. Rezultate şi concluzii. Reacţii alergice la medicamente au fost atestate mai frecvent la pacienţii de sex feminin (64,0%), la vârste sub 35 (33,0%) şi 51-65 de ani (39,0%). Preparatele care au produs cel mai des alergii medicamentoase au fost antibioticele, antiinflamatoarele nonsteroidiene, analgezicele, diureticele şi antihipertensivele. În majoritatea absolută a cazurilor am observat reacţii alergice predominante de organ (92,0%): dermatologice (69,0%) – urticarie,prurit, edem Quincke; pulmonare (12,0%) – dispnee, tuse, expectoraţii seroase; hematologice (6,0%), hepatice (3,0%), renale (3,0%). Reacţiile alergice generalizate au fost predominate de şoc anafilactic şi febră medicamentoasă. Modificările hematologice atestate au fost: eozinofilia, anemia, leucocitoza, agranulocitoza, limfocitoza, trombocitopenia. | en_US |
| dc.language.iso | ro | en_US |
| dc.publisher | Asociația Obștească ”Economie, Management și Psihologie în Medicină” din Republica Moldova | en_US |
| dc.relation.ispartof | Sănătate Publică, Economie și Management în Medicină: Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova | en_US |
| dc.title | Reacţiile alergice la medicamente: particularităţi clinic-biologice | en_US |
| dc.type | Other | en_US |