Abstract:
Rezumat. Studiul analizează experienţa acumulată
în valorificarea tehnologiilor legate de cardiologia
intervenţională din Republca Moldova şi expune unele
sugestii care ar putea favoriza esenţial rezultatul
utilizării procedurilor invazive de revascularizare
miocardică cu minimalizării cazurilor de reabordări
tardive. Pledoaria de suport este proliferarea acestor
tehnologii prin deschiderea unor centre specializate
în teritoriu.Descoperirea şi implementarea principiului de
diagnostic şi tratament prin cateter a fost una dintre
cele mai mari reuşite ale cardiologiei contemporane.
Angioplastia transluminală percutană a devenit
principala metodă de revascularizare miocardică, în
lume fiind realizate anual cca 700-850 proceduri anual
la un mln. de populatie. La moment în Institutul de
Cardiologie al RM funcţioneaza două laboratoare de cateterism cardiac, dotate cu echipament modern,
ceea ce a permis realizarea şi în ţara noastră a unui
număr ascensiv de intervenţii diagnostice şi curative
pe cord prin tehnici miniinvazive. Mai mult, în temeiul
unui număr impunator de proceduri efectuate – cca
1500 de coronaroangiografii şi cca 400 de angioplastii
anual efectuate în laboratorul din Chişinau – au putut
fi elaborate şi sistematizate anumite criterii pentru obţinerea
unor performanţe mai palpabile în tratamentul
prin cateter, miza de referinţă fiind complicatiile
care pot compromite sever rezultatul angioplastiei
– restenoza şi tromboza intrastent.
Pentru aceasta au fost elaborate criteriile de
selectare a pacienţilor din categoriile de risc pentru
aceste evenimente (celor cu DZ, artere de diametru
mic, cu leziuni pe mari lungimi de vas, cu leziuni de
bifurcaţii sau difuz calcificate, cu ocluzii cronice), care
fiind completate cu o tactică adecvată de abordare
tehnică, pot diminua substanţial aceste evoluţii. La
cea de a doua prevedere se referă utilizarea raţionala
a stenturilor farmacologice, sau în unele cazuri a
baloanelor acoperite cu substanţă antirestenoză,
precum şi implementarea la scară largă a ultrasonografiei
intravasculare (IVUS), tehnologie de vârf în
monitorizarea subcurativă a pacienţilor din categoria
de risc a restenozei intrastent.
Valorificarea şi răspândirea în teritorii a acestor
tehnologii şi a experienţei acumulate ar putea favoriza
esenţial rezultatul îndepartat, din care rezultă
considerabile beneficii economice prin minimizarea
cazurilor de reabordari tardive.
Viitorul cardiologiei intervenţionale întrevede
perspective clare prin crearea în teritoriul ţării a unor
noi centre de cateterism cardiac cu regim de lucru
non-stop, care să fie accesibile prin amplasarea lor
geografică adecvată, prin instruirea în regim alert a
echipelor mobile de urgenţă şi prin educaţia sanitară
a populaţiei. În conexiune cu aceste evoluţii ar fi şi
implementarea noilor tehnici miniinvazive de tratament
al patologiilor cardiace structurale – defecte
interseptale sau interatriale, stenoze sau insuficienţe
valvulare, tehnici care devin tot mai larg utilizate
în practica medicală din lume şi care vor minimiza
consecinţele inerente metodelor chirurgicale.
Description:
Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica Moldova