Abstract:
Obiectivul studiului este evidenţierea atitudinii
farmaciştilor, medicilor şi consumatorilor de medicamente
privind respectarea principiilor eticii şi deontologiei
farmaceutice în farmaciile comunitare din
Republica Moldova.
Material şi metode:
I etapă: analiza datelor statistice şi a literaturii de
specialitate, ce caracterizează direct sau indirect calitatea
actului farmaceutic. Etapa II: chestionarea farmaciştilor,
medicilor şi consumatorilor de medicamente,
analiza chestionarelor şi interpretarea rezultatelor; elaborarea
recomandărilor.
Rezultate.
În prezenta comunicare se expun rezultatele I etape
a studiului. Prin noţiunea de act farmaceutic în această
lucrare se defineşte rezultatul activităţii farmaceutice
desfăşurate de către farmaciştii şi laboranţii – farmacişti
ce lucrează la „prima masă” în farmaciile comunitare.
Baza teoretico – conceptuală a calităţii actului
farmaceutic este expusă în principiul formulat în Carta
Farmaciei Europene (CFU): „Farmacistului trebuie
să i se garanteze independenţa faţă de interese pur
comerciale; aceasta se realizează atunci, când îngrijirea
sănătăţii şi conducerea economică constituie doar
responsabilitatea unui farmacist proprietar de farmacie”
(sinteza PGU, 1999). Contrar acestui principiu al
CFE promovatorii aşa numitei „farmacii comerciale”
impun farmacistului de la „prima masă” un şir întreg
de alte principii: al comercializării medicamentului, al
cointeresării materiale, concurenţei inegale, vânzărilor
de iniţiativă, substituirii, „aprecierii” consumatorului,
al cadrelor de calificare joasă etc. Amploarea afectării
actului farmaceutic de către virusul comerţului poate fi
evidenţiată, într-o anumită măsură, prin analiza unor
date statistice recunoscute oficial (Anuarele statistice
ale AMDM), prin analiza comparativă a rezultatelor
unor cercetări, prin evoluţia unor fenomene ce au loc
pe piaţa farmaceutică etc. Cota încălcărilor, care direct
sau indirect afectează consumatorii de medicamente,
depistate de către Inspectoratul Farmaceutic, în raport
cu numărul total de controale efectuate, a constituit în
a.2012-84,6 %, iar în a.2013 – 115,0%, adică 1,15 încălcări
în medie la un control. Cele mai frecvente încălcări,
care afectează aspectul etic al actului farmaceutic
într-un mod direct, sunt încălcările regulilor de eliberare
a medicamentelor (2012 – 16,0 %; 2013 – 27,5%)
în raport cu numărul total de controale efectuate, precum
şi realizarea medicamentelor fără instrucţiuni
de administrare în limba de stat (2012 – 25,5%; 2013
– 42,3 % din numărul total de controale). Încălcările
regulilor de eliberare a psihotropelor pot fi caracterizate
nu doar ca acţiuni ce afectează etica actului farmaceutic
dar şi ca o posibilă afectare gravă a sănătăţii
omului. Dinamica acestor încălcări se caracterizează
astfel: 2012/2011 – creştere de 400 %; 2013/2012 –
creştere de 178.1 %. Petiţiile cetăţenilor adresate organelor
publice de specialitate, la fel caracterizează gradul
de afectare a calităţii actului farmaceutic. În a.2012
numărul petiţiilor a scăzut faţă de a.2011 cu 51 5, iar
în a. 2013 a crescut faţă de a.2012 cu 4,3 %. Puternici
factori ce ştirbesc imaginea etică a actului farmaceutic
sunt: – publicitatea agresiv – abuzivă a medicamentelor,
gradul de vulnerabilitate constituind 2,43 (V.Safta,
A.Revenco, M.Lupu şi al., 2008); – aplicarea reducerilor
de preţ în unele farmacii comunitare, în cazul în
care „cumpărătura” va constitui cal puţin 100 lei sau
200 lei sau mai mult; – extinderea fără limite a reţelei
de farmacii şi filiale comunitare (V.Safta, M.Brumărel,
2014), inclusiv – amplasarea lor în staţii de troleibuz; –
aplicarea stimulării materiale a farmaciştilor în funcţie
de volumul vânzărilor (O.Donciu,2013), şi altele. Cele
expuse demonstrează actualitatea problemelor ce ţin
de activitatea etică a farmaciei comunitare în Republica
Moldova.
Concluzie:
S-au evidenţiat un şir de factori ce afectează calitatea
actului farmaceutic realizat în cadrul farmaciilor
comunitare din Republica Moldova.
Description:
Catedra Farmacie socială „Vasile Procopișin”, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale