Abstract:
Obiectivul studiului:
Retenţia în cromatografia de lichide este un proces
complex, care implică interacţiuni ale speciilor din
proba injectată atît cu faza mobilă, cît şi cu faza staţionară.
Cunoaşterea mecanismului după care se desfăşoară
procesul de retenţie are ca prim avantaj pentru
analist posibilitatea predicţiei acestuia şi mai ales alegerea
acelor condiţii experimentale pentru atingerea
unor selectivităţi maxime între analiţi. Metoda HPLC
prezintă avantaje faţă de alte metode de analiză deoarece
se poate efectua simultan atât identificarea cît şi
analiza cantitativă a substanţelor. Printre avantajele
acestei metode mai sunt precizia, sensibilitatea, capacitatea
de a măsura componentele individuale într-un
amestec, buna separare a tuturor compușilor. Cromatografia
de lichide de înaltă performanță (HPLC) a
fost propusă ca o metodă pentru determinarea flavonozidelor
în semințe de armurariu (Silybi fructus), în
flori de gălbenele (Calendulae flores), în părți aeriene
de mentă (Menthae piperitae folia seu herba) în părți
aeriene de turiță (Agrimoniae herba) și în rădacini de
tătăneasă (Simphyti radices).
Materiale și metode:
Cromatograf HPLC Shimadzu LC-20AD, coloană
Phenomenex C-18, 150 x 4,6 mm, 5 μm, prevăzută cu
o precoloană de aceeaşi tip, de 5 mm lungime. Faza
mobilă izocratică a fost formată din 90% metanol şi
10% apă purificată şi s-a introdus în coloană cu un debit
de 1 ml/minut. Pentru analiză au fost utilizate extracte
hidroalcoolice din produsele vegetale: semințe
de armurariu, flori de gălbenele, părți aeriene de mentă,
părți aeriene de turiță rădacini de tătăneasă. Au fost
utilizate standarde de flavonozide – hiperozida, rutozidă,
luteolină, silibinină, qvercetină.
Resultate:
Au fost selectate condiții de separare cromatografică
pentru fiecare produs, care au fost unificate pentru
a putea fi utilizate la determinarea flavonozidelor în
toate extractele luate în studiu. Au fost obținute cromatogramele
extractelor hidroalcoolice a produselor
studiate în condiții similare cu cele ale substanțelor de
referință. Au fost evaluate valorile timpilor de retenție
pentru picurile standardelor de referință, pentru facilitarea
identificării acestor substanțe pe cromatogramele
extractelor. Au fost evaluate ariile picurilor principale
ale cromatogramelor extractelor în comparație
cu ariile picurilor substanțelor de referință. În extractul
din rădăcinii de tătăneasă conținutul total de flavonoide
maximal se regăsește în recalcul la luteolină
(4,9 – 5,5%); în extractul din părți aeriene de turiță
conținutul total de flavonoide maximal se regăsește în
recalcul la rutozidă (1,8 – 2,2%); în extractul din flori
de calendulă conținutul total de flavonoide maximal
se regăsește în recalcul la rutozidă (1,9%); în extractul
din semințe de armurariu conținutul total de flavonoide
maximal se regăsește în recalcul la rutozidă (2,2%);
în extractul din părți aeriene de mentă conținutul total
de flavonoide maximal se regăsește în recalcul la rutozidă
(6,8 – 6,9%).
Concluzie:
Extractele hidroalcoolice din produsele vegetale
studiate prezintă concentraţii totale însemnate de flavonozide,
evidenţiate de analizele HPLC în raport cu
standardele de referință. Distingem un conținut sporit
de flavonoide în părțile aeriene de mentă, urmat
de semințele de armurariu, apoi florile de calendula,
părțile aeriene de turiță, și cea mai mica cantitate de
flavonoide se regăsesc în semințele de armurariu.
Description:
Catedra Chimie Farmaceutică și Toxicologică, IP USMF “Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova, Centrul Științific în domeniul medicamentelor, IP USMF “Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova, Catedra Farmacognozie și botanică farmaceutică, IP USMF “Nicolae Testemițanu”, Republica Moldova