Abstract:
Obiective:
Una dintre cele mai mari grupe de compuși biologic
active, care se conțin în părțile aeriene de Hypericum
perforatum L. (sunătoare), sunt substanţele tanante,
prezența cărora este adeseaori asociată cu acțiunile:
astringentă, antiinflamatoare, hemostatică, bactericidă
și bacteriostatică. Conținutul lor în produsele vegetale
depinde de faza fenologică, gradul de iluminare a zonei
de creștere, condițiile meteorologice, ora colectării,
densitatea plantării. Date privind conținutul și calitatea
substanțelor tanante în produsele extractive sunt
puțin ilucidate în literatura de specialitate. Reeșind din
cele expuse ni-am propus ca scop determinarea calitativă
prin reacții de identificare, cromatografie pe strat subțire
(CSS) și dozarea permanganatometrică a substanțelor
tanante în produsele extractive (extracte apoase, uscate)
din părțile aeriene, flori, frunze și tulpini de Hypericum
perforatum L.
Materiale și metode:
Pentru cercetare au fost colectate produsele vegetale
de Sunătoare (părțile aeriene, flori frunze, tulpini)
din flora spontană și colecția Centrului de Cultivare a
Plantelor Medicinale a IP USMF ,,Nicolae Testemițanu
(CCPM). Din ele s-au obținut extracte apoase, uscate
cu alcool etilic de diverse concentrații (40-80%)
prin repercolare cu fracţionarea produsului vegetal în
părţi egale, în ciclu neterminat şi prin macerare repetată
la agitare cu alcool etilic 70%. Analiza calitativă
s-a efectuat prin reacții calitative (cu soluție de gelatină
1%, alauni de fier ți amoniu) și CSS, folosind faza
mobilă n-butanol-acid acetic-apă (40:12:28), soluții
de referință 0,1% de: ± catechinhidrat, acid galotaninic,
pirogalol, tanin. Detecția s-a efectuat cu soluție de
vanilină 1% în HCl concentrat și soluție de FeCl3 1%.
Dozarea substanțelor tanante a fost realizată prin metoda
permanganatometrică.
Rezultate:
Reacțiile de identificare au demonstrat prezența
substanțelor tanante condensate în toate probele analizate.
Analiza prin CSS a demonstrat că la nivelul
Rf = 0,47-0,48 s-a observat în toate probele luate în
studiu o substanță necunoscută, care cu soluție vanilină
1% în HCl concentrat s-a colorat în roșu, iar cu
soluția FeCl3 1% – în cenușiu. Din lipsa martorului
nu am putut depista originea substanței. Dozarea permanganatometrică
a substanțelor tanante în extractele
apoase, uscate din flori, frunze, tulpini, părțile aeriene
colectate din flora spontană și colecția CCPM, a demonstrat
difirențieri vizibile. Cel mai înalt conținut
s-a depistat în extracție aposă din flori (21.08%), apoi
din frunze (20.39%), cel mai jos din tulpini (6.30%).
Diferă conținutul și în părțile aeriene, colectate din
flora spontană(16.34%) și colecția CCPM (12.36%). În
aceiași ordine de scadere este și conținutul de substanțe
tanante în extractele uscate din flori (43.96%), frunze
(43.01%), tulpini (35.25%) din Hyperici herba colectată
din flora spontană (35.21%) și colecția CCPM
(31.07%). Aceste probe de analizat s-au obținut prin
metoda de macerare. Rezultatele obţinute arată că
conţinutul de substanţe tanante scade în ordine 38,9%
> 34,71% > 32.54% > 30.47% > 27.59%, în extracte
uscate obținute prin metoda de repercolare cu alcool
etilic de diverse concentrații (40-80%). Au fost determinate
cantitativ substanțele tanante în extractele
uscate (obținute prin repercolare și macerare) din
Hyperici herba colectată din flora spontană și colecția
CCPM. Rezultatele denotă că prin tehnica de macerare
în aceste produse extractive conținutul este mai
înalt (35.21%, 3107%) și respectiv mai jos în probele
obținute prin repercolare (30.47%, 28.66%).
Concluzii:
Conținutul diferit de substanțe tanante în produsele
vegetale și extractive depinde, de locul colectării, de
organul vegetativ care a fost folosit ca produs vegetal și
metoda de obținere a extractelor uscate.
Description:
Catedra Farmacognozie și botanică farmaceutică, IP USMF ,,Nicolae Testemițanu, Republica Moldova