Studiul farmacognostic comparative al trei specii de Agaricus

Abstract

Obiective: Scopul acestei cercetări a fost studiul farmacognostic comparativ al ciupercilor Agaricus campester (L.) Fr., ciuperca de bălegar, A. bisporus (Lge) Sing., champignon şi A. blazei Murill., ciuperca lui Dumnezeu. În prezent, în România, A. bisporus şi A. campester sunt folosite numai în scop alimentar, iar A. blazei pentru potenţialul său terapeutic (mai ales ca imunomodulator, în boli neoplazice). Material şi metode: Materialul utilizat pentru cercetare a fost reprezentat de bazidiocarpul celor trei specii comestibile de Agaricus. A. campester a fost recoltată în septembrie 2013, din pajişti aflate în extremitatea nordică a platformei Cotmeana (550 m altitudine, România), iar celelalte două specii au fost procurate din unităţi comerciale. S-au folosit următoarele metode specifice analizei farmacognostice: examinarea microscopică a pulberilor clarificate cu soluţie de cloral hidrat 800 g/L; examenul chimic calitativ al soluţiilor obţinute prin extracţii succesive cu eter, alcool şi apă; cromatografia pe strat subţire pentru separarea şi identificarea unor aminoacizi şi steroli/triterpene; determinarea substanţele solubile conform Farmacopeei Europene ediţia a 7-a şi dozarea gravimetrică a mucilagiilor pentru studiul chimic cantitativ. Rezultate: Microscopic au fost identificate hife cu bazidiospori şi himeniu cu bazidii în diferite stadii de evoluţie. Studiul chimic calitativ a dovedit că cele trei ciuperci comestibile conţin aceleaşi clase de substanţe active (steroli, triterpene, polifenoli, aminoacizi, compuşi azotaţi nealcaloidici, mucilagii, oze şi alţi compuşi reducători). Prin cromatografie pe strat subţire s-au observat spoturi corespunzătoare unor compuşi cu comportament de steroli/ triterpene (culoare violetă şi fluorescenţă galbenă în UV, după revelare cu anhidridă acetică şi acid sulfuric), de aminoacizi (culoare violetă după revelare cu ninhidrină) Aceşti compuşi au fost prezenţi în toate cele trei specii de Agaricus. A. campester şi A. blazei au un conţinut mai mare de mucilagii (4,97 g%, respectiv 3,48 g%) şi substanţe solubile în apă (25,85 g%, respectiv 22,18 g%) comparativ cu A. bisporus (1,89 g% mucilagii şi 19,91 g% substanţe solubile în apă). Concluzii: Rezultatele acestui studiu demonstrează că şi macromiceta indigenă Agaricus campester poate fi considerată o sursă de compuşi biologic activi (steroli/triterpene, mucilagii, aminoacizi).