Abstract:
Obiectul studiului este evaluarea situaţiei existente şi
evidențierea rolului farmacistului în utilizarea raţională a
medicamentelor (URM) pentru copii în Republica Moldova.
Material și metode. I etapă: studiul direcțiilor de fortificare
a rolului farmacistului în utilizarea raţională a medicamentelor
prin prisma recomandărilor OMS, FIP; analiza
situației existente în lume și în Republica Moldova. II etapă:
selectarea și analiza rețetelor cu erori prescrise pentru
copii, chestionarea farmaciștilor, părinților copiilor și altor
persoane responsabile, analiza chestionarelor și elaborarea
recomandărilor.
Rezultate. În I etapă de studii s-a efectuat sinteza
analitică a literaturii privind utilizarea rațională a medicamentelor.
Potrivit conceptului utilizarea raţională a
medicamentelor constituie tratamentul medicamentos a
pacientului în conformitate cu indicaţiile clinice, în doze
ce corespund caracteristicilor individuale, pe o durată de
timp necesară şi la preţul minim pentru pacient şi pentru
societate. (Definiția modernă a utilizării raţionale a medicamentelor
a fost aprobată, la conferinţă internaţională
OMS, Kenya, 1985).
Baza teoretică conceptuală pentru farmaciști este expusă
în cele douăsprezece dispoziţii-cheie privind utilizarea
raţională a medicamentelor elaborate de OMS, precum și
în recomandările FIP:
1. Existenta organului interdepartamental de coordonare
a principiilor de indicaţie şi prescriere a medicamentelor.
2. Utilizarea protocoalelor clinice.
3. Utilizarea listei medicamentelor esențiale, elaborate pe
baza celor mai bune standarde de tratament.
4. Organizarea şi funcţionarea eficientă a comitetelor farmacoterapeutice
în cadrul instituţiilor medicale.
5. Studiul farmacoterapiei de către studenţi prin metode
orientate pe problemă.
6. Perfecţionarea postuniversitară în domeniul URM – o
cerinţă de bază pentru autorizare/certificare a profesioniştilor
din domeniul medical.
7. Supravegherea, auditul şi feedback-ul privind controlul
utilizării medicamentelor.
8. Informaţii independente și imaprțiale cu privire la medicamente.
9. Educaţia populaţiei și oferirea informaţiei veridice
despre medicamente.
10. Prevenirea manifestării intereselor financiare egoiste.
11. Reglementare strictă a consumului de medicamente.
12. Alocaţii de stat suficiente pentru asigurarea accesibilității
medicamentelor, instruirea şi activitatea eficientă
a personalului medical.
FIP recomandă:
1. Farmaciștii, în prezența în mod normal a unui părinte,
tutore sau îngrijitor să comunice direct cu copiii
de vârstă școlară cu privire la medicamente, atât pe
bază de prescripție medicală cât și fără ea, intr-o zonă
special amenajată în farmacie. Farmaciștii trebuie, pe
lângă informațiile standarde, să furnizeze materiale
scrise care, în opinia lor profesională, sunt potrivite
pentru copii și adolescenți din grupa de vârstă relevantă,
pentru a completa informațiile prezentate oral.
2. Farmaciștii trebuie să încurajeze copiii și adolescenții
să pună întrebări cu privire la medicamentele lor atât
în momentul eliberării cât și mai târziu.
3. Asociațiile profesionale trebuie să pregătească materiale
necesare farmaciștilor în instruirea părinților.
Aceștia din urmă trebuie să-și învețe copiii cum să
folosească medicamentele în mod corespunzător și
unde să găsească informații veridice despre medicamente.
4. Ori de câte ori este posibil, farmaciștii trebuie să promoveze
în mod proactiv, conceptul de educație a copiilor
cu privire la medicamente discutând cu profesorii,
părinții și cu diverse grupuri comunitare.
5. Asociațiile profesionale ale farmaciștilor în colaborare
cu alte asociații profesionale din sistemul de sănătate,
autoritățile de educație pentru sănătatea școlară,
organizațiile cadrelor didactice și mass-media, trebuie
să coordoneze educația privind utilizarea rațională
a medicamentelor pentru copii și adolescenți, promovând
conceptul că această informație trebuie să fie inclusă
în programele de educație din clasele primare.
6. Trebuie să fie întreprinse diverse cercetări pentru a
identifica și depăși obstacolele din calea farmaciștilor
în concilierea copiilor, adolescenților, părinților și îngrijitorilor
cu privire la medicamente.
7. Comunicarea cu copiii, adolescenții, părinții lor, tutorii
sau îngrijitorii trebuie să fie o parte integrală a
programelor de învățământ post-universitar și a instruirii
continue a farmaciștilor. În plus, stagiile universitare
trebuie, ori de câte ori este posibil, să includă
experiența în comunicare cu copiii și adolescenții privind
URM.
8. Guvernele trebuie să recunoască beneficiile ce se vor
pe care le va obține în cazul în care copiii vor învăța să
utilizeze medicamentele în mod rațional cât mai timpuriu
posibil. Prin urmare, guvernele trebuie să includă
prevederi pentru o astfel de inițiativă în proiectele
lor de sănătate, precum și să ofere suport asociațiilor
farmaceutice și membrilor lor pentru a pune în aplicare
aceste recomandări.
Studiul literaturii și datelor statistice au demonstrat că
utilizarea irațională a medicamentelor la copii este o problemă
globală. Potrivit experţilor OMS, pentru 75 % din
bolile copiilor nu există medicamente speciale pediatrice.
Până la 90 % din medicamentele prescrise „off-label” pentru
nou-născuţi nu sunt înregistrate indicaţii pentru a fi
utilizate în această grupă de vârstă. Mai mult de 50 % din
medicamentele prescrise în pediatrie sunt prescrise iraţional.
Cauza spitalizării fiecărui al zecelea copil sunt efectele
adverse ale medicamentelor. În în lume, peste 50% din
preparatele medicamentoase se livrează sau se vând neraţional,
circa 60% din pacienţi le folosesc incorect. Mai mult
de 50 % din toate ţările nu promovează politica de bază
pentru întrebuinţarea raţională a medicamentelor. Peste
60% dintre părinţi dau medicamente copiilor fără recomandarea
medicului.
În a II etapă de studii pentru a evalua situația existentă
în domeniul asistenței farmaceutice în farmacia comunitară
a pacienților pediatrici și a evidenția problemele cu care
se confruntă farmaciștii și pacienții în problemele ce țin de
URM pentru copii, s-a efectuat un sondaj a farmaciștilor
ce lucrează la prima masă și a părinților (sau alte persoane
responsabile), precum și a copiilor. În sondajul
farmaciștilor și a laboranților–farmaciști au participat în
total 100 respondenţi din mun. Chișinău, mun. Bălți și alte
localități ale RM. Dintre părinți sau persoane responsabile
s-au implicat 60 respondenți sunt cu stagiu de muncă peste
10 ani, 8 la sută stagiu 5- 10 ani, 19 la sută de la 5- la un an
și 13 la sută cu stagiu de muncă până la 1 an; 44 la sută din
cei intervievaţi sunt laboranţi-farmacişti. Aici apare întrebarea
despre legalitatea şi calitatea serviciilor oferite pacienţilor
pediatrici de către laborant-farmaciștii. Farmaciștii
se confruntă cu multiple probleme ce țin de prescrierea formelor
pediatrice: dozele prescrise nu corespund vârstei, nu
se indică când trebuie administrat medicamentul până la sau
după masă, 46% din respondenți susțin, că sunt prescrise medicamente
contraindicate copiilor, iar 36% afirmă, că medicii
indică greșit sau nu indică frecvența administrării medicamentului.
O altă problemă cu care se confruntă farmaciștii
sunt dificultățile apărute la dozarea corectă a medicamentelor
care nu au doză și formă pediatrică. O problemă nu mai
puțin stringentă este insuficiența informației despre dozele
maxime pentru copii, 49% de respondenți au remarcat că
nu totdeauna în prospectul medicamentului este prezentă
informație despre utilizarea medicamentului în practica
pediatrică. Sunt alarmante datele ce confirmă că pe locul 3
dintre medicamentele cel mai des solicitate fără prescripția
medicului, după antipiretice și vitamine sunt antibioticele,
6% din părinții intervievați au răspuns că pot să procure
antibiotice din farmacie fără rețetă. 56% din farmaciști
susțin, că părinții des solicită antibiotice pentru tratarea
copiilor fără indicația medicului. Pentru 90% de părinți
cea mai importantă informație s-a dovedit a fi modul de
administrare, 73% dintre părinți au dorința de a cunoaște
reacțiile adverse ce pot apărea, durata tratamentului – 67%,
iar modul de păstrare – 66%. Pentru părinți cele mai frecvente
probleme sunt: necunoașterea reacțiilor adverse ce
ar putea apărea în urma administrării medicamentului,
incapacitatea de a diviza corect medicamentul pentru copil,
dificultăți în înțelegerea instrucțiunii medicamentului,
necunoașterea frecvenței administrării dozelor și duratei
tratamentului. 89% de farmaciști au indicat că responsabili
de utilizarea rațională a medicamentelor pentru copii
sunt medicii, 87% – farmacistul și 77% părinții. Doar 2%
din farmaciști consideră că responsabil pentru utilizarea
rațională a medicamentelor trebuie să fie numaidecât și
copilul. Conform datelor obținute părinții consideră că
responsabilitatea pentru întrebuințarea rațională a medicamentelor
trebuie sa fie asumată în primul rând de medici
(53%) , de farmaciști – 42% și doar 17% consideră că și
părinții sunt responsabili de sănătatea copiilor lor și nici un
părinte nu consideră că și copii trebuie să fie responsabili
de utilizarea rațională a medicamentelor. Analizînd răspunsurile
farmaciștilor-respondenți la intrebarea ”Ce medicamente
sunt interzise copiilor cu vîrsta sub 5 ani?” s-a
constatat: 44% consideră că copiii pot să utilizeze Ciprofloxacina,
41% Acidul pipemidinic (Palin), 42% Cimetidina,
29% Tetraciclina, 37% Ofloxacina, 16 % Nimesulidul,
20% Doxiciclina, 29% Loperamidul, 13% Acidul acetilsalicilic.
Răspunsurile provoacă ingrijorare în privința profesionalismului
celor intervievați. Luând ca bază datele
obţinute în rezultatul chestionării farmaciștilor şi părinţilor,
precum și analizând informaţia despre problemele
confruntate de către farmacişti și părinţi, a fost elaborată o
procedură operaţională privind eliberarea medicamentelor
pentru copii. Scopul procedurii este de a asigura calitatea
asistenţei farmaceutice prin care se promovează utilizarea
corectă şi raţională a medicamentelor pentru copii.
Concluzii.
1. S-au evidențiat un șir de factori ce afectează utilizarea
rațională a medicamentelor pentru copii.
2. Creșterea rolului și responsabilității farmacistului
în educarea utilizării raționale a medicamentelor
destinate copiilor este o necesitate vitală pentru Republica
Moldova.
3. Este extrem de important ca Universitatea de Medicină
şi Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Catedrele
respective de profil – să elaboreze programe şi să
organizeze cicluri de studii universitare și post-universitare
orientate spre utilizarea raţională a medicamentelor
pentru copii.