Abstract:
Obiective.
Unii autori
(Горячев АБ, 2016; Ерасова Е.А, 2012, Ralph M.W,
2013); includ în noțiunea de ”securitate farmaceutică” (SF), într-un mod separat, diverse aspecte, cum ar
fi: calitatea, eficacitatea și siguranța medicamentelor,
transportarea și păstrarea lor conformă, accesibilitatea
și independența de import, eliberarea și promovarea lor
etică, utilizarea rațională etc. Abordarea acestei noțiuni
într-un mod complex, cu aplicarea principiilor abordării
sistemice, în literatura de specialitate, nu s-a depistat.
Prezentul fragment de studiu este consacrat următoarelor obiective:
– a propune definiția noțiunii de securitate farmaceutică cu aplicarea principiilor abordării sistemice;
– a elabora schema sistemului SF;
– a delimita caracteristicile noțiunilor SF individuală
și SF a societății;
– a elabora clasificarea factorilor de risc pentru
situația neasigurării SF.
Material și metode.
Bază materială pentru acest fragment de studiu au servit actele legislativ-normative din domeniul farmaceutic,
literatura de specialitate, statistica farmaceutică, rapoartele de activitate a organelor de coordonare și control din
sistemul farmaceutic. Cercetarea are la bază metodologia
abordării sistemice, metodele: logică, de comparație, de
analiză a dinamicii proceselor și fenomenelor, analiza de
conținut etc.
Rezultate și discuții.
Pentru noțiunea de SF s-a propus următoarea definiție:
”multitudinea de reglementări, norme, activități, procese, entități, tehnologii, obiective, informații etc. orientate direct sau indirect spre asigurarea de către stat a unei
protecții durabile a întregii comunități și a fiecărui locuitor de orice amenințare/pericol, ce ar solda ca rezultat al
activității nesatisfăcătoare/neconforme/ilegale a sistemului farmaceutic sau a părților lui componente.”
Sistemul securității farmaceutice (SSF), fiind parte componentă a sistemului farmaceutic, are în calitate de ”intrări” – siguranța medicamentelor și a întregii
activități farmaceutice. ”Conținutul” SSF include: medicamentul, elaborarea, standardizarea, producerea, prepararea, controlul calității, transportarea, depozitarea,
păstrarea, distribuția, promovarea, farmacovigilența;
întreprinderi, laboratoare, uzine farmaceutice, depozite farmaceutice, farmacii; organisme statale; personal;
informații, tehnologii.
La ieșirea din SSF se poziționează acoperirea legislativă a siguranței medicamentelor a accesibilității lor și
calității serviciilor farmaceutice.
Securitatea farmaceutică individuală este determinată de oportunitatea și corectitudinea prescrierii medicamentelor precum și respectarea de către consumatori/
pacienți a recomandărilor medicului, farmacistului și a
prospectului pentru consumator după caz;
Securitatea societății este determinată preponderent
de accesibilitatea medicamentelor; precum și de calitatea,
eficacitatea și inofensivitatea lor.
Ambele tipuri de SF (individuală și a întregii societăți)
este determinată de gradul de independență a statului în
procesul de fabricare a medicamentelor necesare în caz
de situații excepționale precum și de calitatea serviciilor
farmaceutice prestate de către specialiștii din domeniu.
Factorii de risc ce pot acționa în situația neasigurării sau asigurării neconforme a SF au fost clasificați
în funcție de următoarele criterii: gradul de urgență a
necesității medicamentului; caracterul sistemic a SF; originea factorilor, caracterul și durata acțiunii lor.
Având în vedere obiectivele cercetării, accesul la
informația necesară, complexitatea aparatului metodic
precum și postulatele teoretice expuse mai sus, a fost
argumentată etapizarea întregului proces tehnologic de
evaluare a securității farmaceutice.
Concluzii.
1. S-a definit noțiunea de securitate farmaceutică cu
aplicarea principiilor abordării sistemice.
2. S-a construit conceptul sistemului securității farmaceutic – bază conceptuală pentru tehnologia cercetării
securității farmaceutice.
3. S-a propus clasificarea factorilor de risc în situația
neasigurării securității farmaceutice.
