Medicina bazată pe dovezi în cadrul asistenţei farmaceutice comunitare şi spitaliceşti

Abstract

Introducere. Profesia de farmacist este una dinamică, iar rolul farmacistului se îmbunătăţeşte odată cu extinderea domeniului de aplicare a serviciilor. în prezent, farmacistul de la funcţia de intermediar dintre pacient şi medic trece la o funcţie mult mai avansată, cu o responsabilitate şi un angajament de a îmbunătăţi starea de sănătate a pacientului apelând la date informaţionale ce au studii bazate pe dovezi. Scopul lucrării. Evaluarea posibilităţilor de implementăre în practica farmaceutică a Medicinei Bazate pe Dovezi (MBD). Material şi metode. Studiu descriptive prospectiv, evaluarea listei de medicamente compensate, rezultatelor achiziţiilor publice centralizate, chestionarea farmaciştilor. Rezultate. Rezultatele studiului au demonstrat că circa 91% din farmacişti au o atitudine pozitivă faţă de medicina bazată pe dovezi. Din care 85% au relatat că dovezile sunt bine venite în practica de zi cu zi. Aceste rezultate reflectă conştientizarea farmaciştilor a MBD şi dorinţa lor de a-şi extinde rolul ca cercetători şi utilizatori a datelor relevante cu privire la eficacitate şi siguranţa medicamentelor. Cu toate acestea există o serie de bariere care apar ca rezultat al utilizării practice a MBD: bariera limbajului necunoscut, majoritatea datelor sunt publicate în limba engleză; farmaciştii nu pot utiliza şi citi rezultatele MBD. La nivel de sistem de sănătate MBD este utilizată în următoarele domenii: elaborarea Formularului Farmacoterapeutic, Listei de Medicamente Esenţiale, Protocoalelor Naţionale de tratament, Listei de Medicamente Compensate, formarea necesarului de medicamente în cadrul IMSP. Utilizarea MBD în cadrul farmaciilor de acces public a prezentat bariere mai pronunţate decât în farmaciile de tip închis. Concluzii. MBD deţine un rol esenţial în promovarea utilizării raţionale a medicamentelor. Prin intermediul MBD se facilitează detectarea reacţiilor adverse şi interacţiunilor medicamentoase. MBD este un pilon în valorificare cheltuielilor sistemului de sănătate pentru asistenţa farmaceutică.

Introduction. Pharmacist is a dynamic profession and the roles of pharmacist are improving with the expansion of the service sector. At present, the pharmacist, from the middleman function between patient and physician goes to a function more advanced, with a responsibility and a commitment to improve the health status of the patient by appealing to informational data which have studies based on evidence. The aim of the study. Assess the possibilities of implementation in pharmaceutical common practice Evidence Based Medicine (EBM). Material and methods. Prospective descriptive study about evaluation of reimbursed medicines list, the results of public medicines procurement and pharmacists’ survey. Results. The results of study had showed that about 91% of pharmacists have a positive attitude on the Evidence- Based Medicine. From which 85% reported that it is even welcome in every day practice. These results show the pharmacists awareness about EBM, and their desire to extend the role of pharmacist as researchers and users of relevant data on medicine efficiency and safety. However, there are some barriers arising from the EBM practice use: unknown language barrier; the majority of the data are published in English, pharmacist can’t read and use the EBM results. At the health system level, EBM it is used in the following areas: development of Pharmacotherapeutic Formulary, Essential Medicines List, National treatment guidelines, Reimbursed Medicines List, formulating the requirement medicines in public health facilities. The EBM use showed more pronounced barriers in public pharmacy than in closed type pharmacies. Conclusions. EBM has an essential role in rational drug use promotion. EBM facilitates the detection of adverse reactions and drug-drug interaction. EBM is an essential pillar that esteems expenditure of the health system for pharmaceutical assistance.