Abstract:
Obiective: Aprecierea PSA total (tPSA), PSA liber
(fPSA) și raportul acestora (%PSA) ca un indice
de diagnostic diferențial între cancer și hiperplazia
benignă a prostatei la pacienții cu inflamație cauzată
de prostatită cronică abacteriană (NIH III).
Material și metode: În acest studiu retrospectiv
au fost incluși 47 de pacienți cărora li s-a efectuat
biopsia transrectală a prostatei conform protocolului
standard, în perioada decembrie 2018 - martie 2020.
Totodată au fost prelevate și evaluate valorile serice de
PSA liber și total, precum și raportul f/tPSA. Prelevarea
și obținerea rezultatelor de PSA seric au fost efectuate
până la biopsia prostatei. La toți pacienții s-au
prelevat de la 6 până la 12 probe de țesut prostatic.
Rezultate: Din numărul total de pacienți la 13
(27,7%) s-a depistat adenocarcinomul de prostată în asociere
cu prostatita cronică abacteriană, la 24 (51,06%) pacienţi
a fost identificat prostatita cronică abacteriană și la
10 (21,27%) pacienți s-a determinat hiperplazia benignă
a prostatei în asociere cu prostatită cronică abacteriană.
Media valorilor serice de tPSA, fPSA și %PSA au fost
de 11,94 ng/ml, 1,31 ng/ml și 0,15% pentru prostatita
cronică abacteriană; 11,94 ng/ml, 1,54 ng/ml și 0,13%
pentru pacienții cu adenocarcinom de prostată, și 8,19
ng/ml, 1,48 ng/ml și 0,18% pentru hiperplazia benignă
a prostatei în asociere cu prostatită cronica abacteriană.
În rezultatul studiului nu s-a demonstrat nici o diferență
semnificativă în valorile serice de tPSA la pacienții
cu adenocarcinom de prostată în asociere cu prostatită
cronică abacteriană față de pacienții cu prostatita cronică
abacteriană, dar s-au identificat diferenţe semnificative
în nivelul seric al tPSA între grupul de pacienți
cu adenocarcinom și hiperplazia de prostată. Nivelul
PSA liber nu a prezentat nici o relevanță în diagnosticul
diferențial la pacienții cu adenocarcinom de prostată în
asociere cu prostatită cronică abacteriană atât față de pacienții
cu prostatită cronică abacteriană și cât față de cei
cu hiperplazie benignă de prostată. Totodată s-a observat
că raportul f/tPSA indică diferențe semnificative între
grupele (adenocarcinom de prostată versus prostatita
cronica abacteriană și adenocarcinom de prostată versus
hiperplazia benignă a prostatei).
Concluzii: Prostatita cronică abacteriană și adenocarcinomul
de prostată se pot manifesta clinic prin
valori similare de tPSA și fPSA. Pentru diferențierea
cancerului de prostată cu prostatita cronică abacteriană
fată de prostatita cronică abacteriană este necesar
de a efectua PSA fracționar cu confirmarea ulterioară
a diagnosticului prin biopsia transrectală a prostatei.