Introducere. Educaţia terapeutică a pacienţilor cu HTA
reprezintă un element cheie în tratamentul acestei boli. Deși
OMS a stabilit standardele care reglementează organizarea și
desfășurarea educaţiei terapeutice a pacienţilor, implementarea
acesteia rămâne a fi o problemă la nivel global. În Republica
Moldova nu se cunoaște eficienţa educaţiei terapeutice în hipertensiunea arterială și nici dacă aceasta este racordată la
standardele OMS. Reieșind din importanţa problemei, scopul
acestui studiu a fost identificarea practicilor internaţionale de
organizare și desfășurare a educaţiei terapeutice în hipertensiunea
arterială pentru evaluarea alinierii procesului de organizare
a intervenţiilor educaţionale pentru pacienţii hipertensivi
din RM standardelor recomandate de OMS.
Material și metode. Studiul dat este descriptiv și calitativ.
În prima etapă de cercetare în bazele de date PubMed, Google
Scholar și Hinari au fost identificate 19 studii epidemiologice
secundare care au evaluat diferite aspecte ale educaţiei terapeutice
în hipertensiunea arterială. La etapa a doua au fost
selectate 2 studii care reflectă modul în care se organizează
educaţia terapeutică la nivel internaţional. În urma căutării în
Google Scholar și pe site-urile cnam.md, msmps.gov.md, ansp.
md, au fost identificate 5 documente care reglementează organizarea
educaţiei terapeutice la nivel naţional și 2 publicaţii
care descriu cunoștinţele pacienţilor hipertensivi din RM despre
propria boală. La următoarea etapă au fost analizate calitativ
fișierele selectate.
Rezultate. Recenzia pentru definirea domeniului efectuată
de Correia J. et al. a determinat că în ţările cu venituri mici și
medii au fost experimentate o gamă variată de moduri de realizare
a educaţiei terapeutice, dar care nu au abordat aspectele
de continuitate și de fezabilitate. Meta-analiza lui Tam H. et al.
a determinat că măsurile de consolidare sunt eficiente în respectarea
schimbării modului de viaţă. În 2019 a fost efectuat
un studiu în 7 instituţii de asistenţă medicală primară din RM
care a evaluat cunoștinţele și atitudinea pacienţilor hipertensivi
faţă de propria boală. La nivel naţional, un studiu-pilot în
cadrul IMSP CS Cahul a demonstrat eficacitatea intervenţiilor
educaţionale desfășurate conform standardelor OMS.
Concluzii. Realizarea educaţiei terapeutice în conformitate
cu recomandările OMS reprezintă o măsură eficientă care să
le permită pacienţilor să dobândească și să menţină abilităţi
pentru gestionarea vieţii și a bolii și să-și menţină sau să-și îmbunătăţească
calitatea vieţii. Există puţine date care să descrie
organizeazarea și desfășuraea educaţiei terapeutice a pacienţilor
cu hipertensiunea arterială în RM, ceea ce indică nevoia
determinării elementelor constitutive, a modalităţii de organizare
și desfășurare, conform standardelor și recomandărilor
OMS pentru fortificarea acestei componente terapeutice.
Introduction. The therapeutic education of patients with
hypertension is a key element in the treatment of this disease.
Although the WHO has set standards for the organization and
conduct of therapeutic education for patients, its implementation
remains a global issue. In the Republic of Moldova, the
effectiveness of therapeutic education in hypertension is not Republiknown,
nor whether it is connected to WHO standards. Based
on the importance of the issue, the aim of this study was to
identify international practices for organizing and conducting
therapeutic education in hypertension to assess the alignment
of the process to WHO recommended standards.
Material and methods. This study is descriptive and qualitative.
In the first phase of research in the PubMed, Google
Scholar and HINARI databases, 19 secondary epidemiological
studies were identified that evaluated different aspects of
therapeutic education in hypertension. In the second stage, 2
studies were selected that reflect the way in which therapeutic
education is organized internationally. Following the search in
Google Scholar and on the sites cnam.md, msmps.gov.md, ansp.
md, 5 documents were identified that regulate the organization
of therapeutic education at national level and 2 publications
that describe the knowledge of hypertensive patients in
the Republic of Moldova about their own disease. At the next
stage, the selected files were qualitatively analyzed.
Results. The scoping review by Correia J. et al. determined
that in low- and middle-income countries a wide range of
ways of achieving therapeutic education were experienced,
but which did not address issues of continuity and feasibility.
Meta-analysis of Tam H. et al. determined that consolidation
measures are effective in respecting lifestyle change. In 2019,
a study was conducted in 7 primary care institutions in the
Republic of Moldova that assessed the knowledge and attitude
of hypertensive patients towards their own disease. At the national
level, a pilot study within a primary health care institution
demonstrated the effectiveness of educational interventions
carried out according to WHO standards.
Conclusions. In the Republic of Moldova, as well as in
low- and middle-income countries, the therapeutic education
of patients with hypertension requires the finalization of the
concept and knowledge of international standards on how to
organize. In middle- and high-income countries, the effectiveness
of educational interventions in the treatment of patients
with hypertension was studied and the cost-effectiveness of
the intervention given at the medical system level was argued.
