Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Variabilitatea individuală a bifurcării arterei brahiale

Show simple item record

dc.contributor.author Zorina, Zinovia
dc.date.accessioned 2021-12-23T16:12:54Z
dc.date.available 2021-12-23T16:12:54Z
dc.date.issued 2019
dc.identifier.citation ZORINA, Zinovia. Variabilitatea individuală a bifurcării arterei brahiale = Individual variability of the brachial artery bifurcation. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2019, nr. 4(21), pp. 29-36. ISSN 2345-1467. en_US
dc.identifier.issn 2345-1467
dc.identifier.uri https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/2021-07/MJHS_4.19.pdf
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19545
dc.description Catedra de anatomie și anatomie clinică, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova en_US
dc.description.abstract Rezumat. Introducere. Importanţa cunoaşterii variabilităţii individuale a arterelor membrului superior rezultă din necesitatea medicinii practice, argumentată prin creşterea graduală a numărului de proceduri intervenţionale radiologice, de intervenţii chirurgicale vasculare şi reconstructive de la acest nivel. În acest studiu s-a avut ca scop evaluarea nivelului de bifurcare a arterei brahiale şi identificarea variantelor ei de ramificare în dependenţă de gen şi partea studiată a corpului. Material şi metode. Studiul dat a fost unul retrospectiv, descriptiv. S-au studiat arterele membrului superior pe 42 de membre superioare colectate de la cadavre umane adulte formolizate, selectate din fondul Catedrei de anatomie şi anatomie clinică a USMF „Nicolae Testemiţanu”. Prin metoda disecţiei anatomice fine s-a evidenţiat originea şi traiectul arterei brahiale în 32,5% din cazuri a fost determinat cu 1-1,5 cm mai inferior de linia interepicondilară; în 37,5% - cu 1,6-2,5 cm, iar în 10% - cu 2,6-3,5 cm mai inferior de ea; în 20% s-a constatat cel mai distal nivel de terminare a arterei brahiale, identificat la o distanţă de 4 cm mai inferior de linia menţionată. Bifurcarea înaltă a arterei brahiale a fost identificată în 4,8% din cazuri, iar trifurcarea ei - în 7,2%. Originea înaltă a arterei radiale şi a celei ulnare a fost stabilită în 9,5% din cazuri, însoţite de bifurcarea arterei brahiale în ramuri terminale atipice. Concluzii. În majoritatea cazurilor, nivelul bifurcării arterei brahiale a fost stabilit cu 1-1,25 cm mai inferior de linia interepicondilară. Cel mai frecvent artera brahială se bifurcă în ramurile sale terminale tipice, precum sunt arterele radială şi ulnară şi doar în 9,5% din cazuri - în ramuri atipice. Trifurcarea arterei brahiale a fost identificată în 7,2% din cazuri, ramurile terminale fiindu-i arterele ulnară, radială şi recurentă radială. În dependenţă de gen şi partea studiată a corpului, variantele de bifurcare a arterei brahiale se întâlnesc mai frecvent la genul masculin, în aceeaşi proporţie pentru ambele membre superioare.
dc.description.abstract Abstract. Introduction. The significance of knowledge regarding individual variability of the upper limb arteries results from the needs of the practical medicine, being based on gradual increase of the number of the radiological interventional procedures, vascular and reconstructive surgery of the upper limb arteries. The purpose of this study was to establish the level of the brachial artery bifurcation and to identify its variants of branching depending on gender and side of the body. Material and methods. The current study is a retrospective and descriptive one. The upper limb arteries of 42 adult human cadavers preserved in formalin, from the Department of anatomy and clinical anatomy of Nicolae Testemitanu SUMPh, of the Republic of Moldova were examined. Using fine dissection method, we identified the origin and course of the brachial artery, the type of ramification into its terminal branches and variations of the respective artery. By morphometric method, were obtained quantitative data regarding brachial artery. The obtained data were stored and statistically processed using the software Statistica 6.0 and Microsoft Excel. Results. The level of the brachial artery bifurcation in 32.5% of cases was determined at 1.0-1.5 cm below the interepicondylar line; in 37.5% - it was 1.6-2.5 cm below it, and in 10% - it was 2.6-3.5 cm below that line; in 20% a very distal level of brachial artery ending at a distance of 4 cm below the interepicondylar line was pointed out. A high level of bifurcation of the brachial artery was identified in 4.8% of cases; brachial artery trifurcation was identified in 7.2% of cases. High origin of the radial and ulnar arteries, accompanied by the bifurcation of the brachial artery into atypical terminal branches, was established in 9.5% of cases. Conclusions. In the majority of cases, the level of the brachial artery bifurcation was established at 1-1.25 cm below the interepicondylar line. Most commonly the brachial artery bifurcates in its typical terminal branches, the radial and ulnar arteries, and only in 9.5% of cases - in atypical branches. Brachial artery trifurcation was identified in 7.2% of cases, and its terminal branches were the ulnar, radial and recurrent radial arteries. Depending on gender and side of the body, the variants of brachial artery bifurcation were more frequent in male, and in the same proportion for both upper limbs.
dc.publisher Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences en_US
dc.subject anatomical variations en_US
dc.subject brachial artery bifurcation en_US
dc.subject brachial artery trifurcation en_US
dc.title Variabilitatea individuală a bifurcării arterei brahiale en_US
dc.title.alternative Individual variability of the brachial artery bifurcation en_US
dc.type Article en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics