dc.contributor.author |
Zorina, Zinovia |
|
dc.date.accessioned |
2021-12-23T16:12:54Z |
|
dc.date.available |
2021-12-23T16:12:54Z |
|
dc.date.issued |
2019 |
|
dc.identifier.citation |
ZORINA, Zinovia. Variabilitatea individuală a bifurcării arterei brahiale = Individual variability of the brachial artery bifurcation. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. 2019, nr. 4(21), pp. 29-36. ISSN 2345-1467. |
en_US |
dc.identifier.issn |
2345-1467 |
|
dc.identifier.uri |
https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/2021-07/MJHS_4.19.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19545 |
|
dc.description |
Catedra de anatomie și anatomie clinică, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.description.abstract |
Rezumat.
Introducere. Importanţa cunoaşterii variabilităţii individuale a arterelor membrului superior rezultă din necesitatea medicinii practice, argumentată prin creşterea graduală a numărului de proceduri intervenţionale radiologice, de
intervenţii chirurgicale vasculare şi reconstructive de la acest
nivel. În acest studiu s-a avut ca scop evaluarea nivelului de
bifurcare a arterei brahiale şi identificarea variantelor ei de
ramificare în dependenţă de gen şi partea studiată a corpului.
Material şi metode. Studiul dat a fost unul retrospectiv,
descriptiv. S-au studiat arterele membrului superior pe 42
de membre superioare colectate de la cadavre umane adulte formolizate, selectate din fondul Catedrei de anatomie şi
anatomie clinică a USMF „Nicolae Testemiţanu”. Prin metoda
disecţiei anatomice fine s-a evidenţiat originea şi traiectul arterei brahiale în 32,5% din
cazuri a fost determinat cu 1-1,5 cm mai inferior de linia interepicondilară; în 37,5% - cu 1,6-2,5 cm, iar în 10% - cu 2,6-3,5
cm mai inferior de ea; în 20% s-a constatat cel mai distal nivel
de terminare a arterei brahiale, identificat la o distanţă de 4
cm mai inferior de linia menţionată. Bifurcarea înaltă a arterei
brahiale a fost identificată în 4,8% din cazuri, iar trifurcarea
ei - în 7,2%. Originea înaltă a arterei radiale şi a celei ulnare a
fost stabilită în 9,5% din cazuri, însoţite de bifurcarea arterei
brahiale în ramuri terminale atipice.
Concluzii. În majoritatea cazurilor, nivelul bifurcării arterei brahiale a fost stabilit cu 1-1,25 cm mai inferior de linia
interepicondilară. Cel mai frecvent artera brahială se bifurcă
în ramurile sale terminale tipice, precum sunt arterele radială
şi ulnară şi doar în 9,5% din cazuri - în ramuri atipice. Trifurcarea arterei brahiale a fost identificată în 7,2% din cazuri,
ramurile terminale fiindu-i arterele ulnară, radială şi recurentă radială. În dependenţă de gen şi partea studiată a corpului, variantele de bifurcare a arterei brahiale se întâlnesc mai
frecvent la genul masculin, în aceeaşi proporţie pentru ambele
membre superioare. |
|
dc.description.abstract |
Abstract.
Introduction. The significance of knowledge regarding
individual variability of the upper limb arteries results from
the needs of the practical medicine, being based on gradual increase of the number of the radiological interventional procedures, vascular and reconstructive surgery of the upper limb
arteries. The purpose of this study was to establish the level
of the brachial artery bifurcation and to identify its variants of
branching depending on gender and side of the body.
Material and methods. The current study is a retrospective and descriptive one. The upper limb arteries of 42 adult
human cadavers preserved in formalin, from the Department of anatomy and clinical anatomy of Nicolae Testemitanu SUMPh, of the Republic of Moldova were examined. Using
fine dissection method, we identified the origin and course of the brachial artery, the type of ramification into its terminal
branches and variations of the respective artery. By morphometric method, were obtained quantitative data regarding
brachial artery. The obtained data were stored and statistically processed using the software Statistica 6.0 and Microsoft
Excel.
Results. The level of the brachial artery bifurcation in
32.5% of cases was determined at 1.0-1.5 cm below the interepicondylar line; in 37.5% - it was 1.6-2.5 cm below it, and
in 10% - it was 2.6-3.5 cm below that line; in 20% a very distal
level of brachial artery ending at a distance of 4 cm below the
interepicondylar line was pointed out. A high level of bifurcation of the brachial artery was identified in 4.8% of cases;
brachial artery trifurcation was identified in 7.2% of cases.
High origin of the radial and ulnar arteries, accompanied by
the bifurcation of the brachial artery into atypical terminal
branches, was established in 9.5% of cases.
Conclusions. In the majority of cases, the level of the brachial artery bifurcation was established at 1-1.25 cm below
the interepicondylar line. Most commonly the brachial artery
bifurcates in its typical terminal branches, the radial and ulnar arteries, and only in 9.5% of cases - in atypical branches.
Brachial artery trifurcation was identified in 7.2% of cases,
and its terminal branches were the ulnar, radial and recurrent
radial arteries. Depending on gender and side of the body, the
variants of brachial artery bifurcation were more frequent in
male, and in the same proportion for both upper limbs. |
|
dc.publisher |
Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences |
en_US |
dc.subject |
anatomical variations |
en_US |
dc.subject |
brachial artery bifurcation |
en_US |
dc.subject |
brachial artery trifurcation |
en_US |
dc.title |
Variabilitatea individuală a bifurcării arterei brahiale |
en_US |
dc.title.alternative |
Individual variability of the brachial artery bifurcation |
en_US |
dc.type |
Article |
en_US |