Trombofilia în sarcină: sinteză de literatură

Abstract

Rezumat Introducere. Succesele obţinute la finele secolului XX în domeniul medicinei moleculare, biologiei şi geneticii medicale au contribuit la evaluarea din poziţii principial noi a patogenezei multor complicatii obstetricale în sarcină, care cresc mortalitatea fetală, infantilă şi maternă. Pierderea recurentă a sarcinii, naşterea prematură, moartea intrauterină a fătului, decolarea prematură a placentei normal inserate, retardul de dezvoltare intrauterină a fătului, preeclampsia severă, eclampsia, tromboembolismul sunt încă probleme foarte actuale pentru obstetrica modernă. Descoperirea diferitor forme de trombofilie dobândită şi ereditară au elucidat mult mai amplu patogeneza multiplelor afecţiuni, inclusiv şi în obstetrica generală. Material şi metode. Din bazele de date PubMed şi Scopus (Elsevier) au fost selectate articolele publicate în perioada 2000-2017 conform următoarelor cuvinte cheie: complicaţii obstetricale, complicaţii ale sarcinii, pierdere recurentă a sarcinii, avort spontan recurent, trombofilie ereditară, trombofilie dobândită. A fost selectată şi procesată informaţia cu privire la definiţiile, frecvenţa şi patogeneza complicaţiilor sarcinii mediate de placentă, rolul diferitor forme de trombofilie dobândită şi ereditară, inclusiv a formelor evidenţiate recent, în dezvoltarea rezultatelor adverse ale sarcinii. Rezultate. După procesarea informaţiei din bazele de date PubMed şi Scopus (Elsevier), conform criteriilor de căutare au fost găsite 676 de articole privind complicaţiile sarcinii la gravidele cu trombofilie. Bibliografia finală conţine 68 de surse relevante, care au fost considerate reprezentative pentru materialele publicate la tema acestui articol de sinteză. Concluzii. Există un număr mic de dovezi robuste, asociate cu rezultatele negative în sarcină la gravidele cu trombofilie congenitală. Mutaţia genei factorului V Leiden G1691A şi mutaţia genei protrombinei G20210A sunt asociate cu pierderea recurentă a sarcinii şi pierderea tardivă a sarcinii, deficienţa proteinei S este asociată cu pierderea tardivă a sarcinii. Nu există dovezi suficiente pentru a sugera o asociere a altor forme de trombofilie congenitală cu rezultatele negative ale sarcinii. Din cauza calităţii slabe a design-ului studiilor de caz-control şi studiilor prospective de cohortă, adesea s-a constatat o creştere a riscului relativ al complicaţiilor sarcinii asociate cu trombofilia congenitală, în special pierderea recurentă precoce a sarcinii, pierderea fetală şi preeclampsia. Însă, amploarea acestei asociaţii şi riscul absolut rămân foarte modeste, dar cresc semnificativ la gravidele cu complicaţii obstetricale severe.

Abstract Introduction. The medical advances at the end of the twentieth century in the field of molecular medicine, biology and medical genetics contributed to the evaluation of the pathogenesis of several obstetric complications in pregnancy, which increase fetal, infant and maternal mortality. Recurrent pregnancy loss, premature birth, intrauterine fetal death, premature placental abruption, intrauterine growth restriction, severe preeclampsia, eclampsia, thromboembolism are still current problems of modern obstetrics. The discovery of different forms of acquired and hereditary thrombophilia highlighted considerably the pathogenesis of multiple disorders, including those related to general obstetrics. Material and methods. The articles from the PubMed and Scopus (Elsevier) databases, published between 2000 and 2017, were selected according to the following keywords: obstetric complications, pregnancy complications, recurrent pregnancy loss, recurrent miscarriage, hereditary thrombophilia, acquired thrombophilia. Data on definitions, frequency and pathogenesis of placenta-mediated pregnancy complications, the role of different forms of acquired and hereditary thrombophilia, including recently highlighted forms, in the development of adverse pregnancy outcomes were selected and processed. Results. There were found 676 articles on pregnancy complications in pregnant women with thrombophilia, after processing the PubMed and Scopus (Elsevier) databases. The final bibliography contains 68 relevant sources, which is considered representative for the materials published on the topic of the present article. Conclusions. There is a small amount of robust evidence associated with adverse pregnancy outcomes in women with congenital thrombophilia. The mutations of factor V Leiden G1691A gene and prothrombin G20210A gene are associated with recurrent pregnancy loss and late pregnancy loss; protein S deficiency is associated with late pregnancy loss. There is no sufficient evidence to suggest an association of other forms of congenital thrombophilia with adverse pregnancy outcomes. Due to the poor design quality of case-control studies and prospective cohort studies, there has often been found an increase of the relative risk of pregnancy complications associated with congenital thrombophilia, especially in early recurrent pregnancy loss, fetal loss and preeclampsia. However, the magnitude of this association and the absolute risk remain very modest, however, they might significantly increase in pregnant women with severe obstetric complications.