Introduction. HAIs present a major public health problem with an impact on morbidity,
mortality and quality of life. The objective of the study was to highlight the problem of HAIs
and AM use, identification of risk factors and raising awareness of the phenomenon.
Material and methods. The methodology of the PPS was patient-based, developed based
on ECDC Protocol 5.3/2016. The study was accomplished in 2018. The sample of the PPS
included 67 hospitals, 546 wards and 10594 patients.
Results. The prevalence of HAIs was 1,6%, with predominance of pneumonia (25%), SSI
(16.1%), LRI (14.9%), UTI (11.3%) and varies depending on the wards profile, clinical diagnosis, length of hospital stay and risk factors (medical device, surgery). HAIs were caused by
Klebsiella spp. in 26%, Enterococcus spp. – 18% and coagulase-negative Staphylococci –
14%, P. aeruginosa – 12%. Klebsiella spp. presented resistance to 3rd generation cephalosporins in 84.6% and to carbapenems – 46.2%. The prevalence of AM use was 42.7%, for the
group of 3rd generation cephalosporins – 34.5%. More frequently antibiotics were administered for treatment (73.8%), and for surgical prophylaxis >1 day in 93.5%.
Conclusions. Data on HAIs and AM use in hospitals, first obtained by implementing active
surveillance based on the ECDC tool, are standardized and comparable at national and international level and allow assessing the situation in hospitals, obtaining evidence for infection prevention and control and AM stewardship programmes at local level, as well as reasoning the national policies.
Introducere. IAAM prezintă o problemă majoră de sănătate publică cu impact asupra morbidității, mortalității și calității vieții. Obiectivul studiului a constat în elucidarea problemei
IAAM și a consumului AM, factorilor de risc și sporirea conștientizării fenomenului.
Material și metode. Metodologia PPS a fost bazată pe pacient, elaborată în baza Protocolului ECDC 5.3/2016. Studiul s-a realizat în a. 2018 pe un eșantion de 67 de spitale, 546 de
secții și 10 594 de pacienți.
Rezultate. Prevalența IAAM a constituit 1,6%, predominând pneumoniile (25%), SSI
(16,1%), LRI (14,9%) și UTI (11,3%) și a variat în funcție de profilul secției, diagnosticul de
bază, durata spitalizării și factorii de risc (inserare dispozitiv medical, intervenție chirurgicală). IAAM au fost cauzate de Klebsiella spp. în 26% cazuri, Enterococcus spp. – 18%, Staphylococci coag. negativ – 14%, P. aeruginosa – 12%. Klebsiella spp. a prezentat rezistență
la cefalosporine de generația a 3-a în 84,6%, la carbapeneme – 46,2%. Prevalența consumului AM a constituit 42,7%, cefalosporinele de generația a 3-a – 34,5%. Cu scop de tratament AM au fost administrate în 73,8%, în profilaxia chirurgicală >1 zi – 93,5%.
Concluzii. Datele privind IAAM și consumul AM în spitale, obținute în premieră prin implementarea supravegherii active în baza instrumentului ECDC, sunt standardizate și comparabile la nivel național și internațional și permit evaluarea situației în spitale, obținerea
dovezilor pentru programele de prevenire și control a IAAM și utilizarea rațională a AM la
nivel local și argumentarea politicilor naționale.
