Abstract:
Întrebările de cuantificare a interacțiunii factorilor de origine socială, igienică și
biologică ai calității vieții precum și ai factorilor mediului extern și intern în formarea stării
de sănătate a adolescenților sunt esențiale în abordarea relației mediu – starea de sănătate.
Cunoașterea rolului și valorii diverșilor factori în asigurarea stării de sănătate determină
caracterul și volumul măsurilor de profilaxie și de asanare a acesteia [9, 14, 19, 27, 39].
Problemele legate de evaluarea fiziologo-igienică a activității sportive,
raționalizarea regimului și programului de antrenament, normarea activității fizice,
respectarea condițiilor mediului ocupațional și habitual, monitorizarea stării de sănătate
a sportivilor, depistarea modificărilor funcționale nefavorabile precum și prelungirea
longevității profesionale a sportivilor sunt și trebuie să fie pe agenda de lucru a
specialiștilor din sănătatea publică.
În prezent, rămâne puțin studiată problema influenței complexe a diferitor factori
ai mediului din instituțiile sportive, a organizării procesului educațional și a
antrenamentului sportiv (principala formă de realizare a pregătirii sportive, care asigură
creşterea planificată a nivelului de antrenament în vederea obţinerii de performanţe în
competiții), a factorilor ecologici, igienici, sociali și habituali, a activității sportive
asupra sănătății adolescenților care practică sportul [33, 35]. Lipsește o evaluare
igienică a riscurilor, a relațiilor și a dependenței dintre mediu, școală, mediul
de antrenament, factorii comportamentali etc. [19, 21, 24].
Din cauza mecanismului complex de reglare, la schimbarea factorilor mediului
extern și intern organismul adolescenților tinde să-și asigure condiții optime de
existență prin menținerea constantelor vitale în anumite limite [2, 21]. În prezent nu
este organizat un sistem sanitar, care să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a
tinerilor sportivi; sunt puține date despre caracterul funcționării sistemelor fiziologice
ale organismului sportivilor adolescenți în funcție de calitatea și de numărul factorilor
de mediu și comportamentali; nu este cercetată etiologia formării rezervelor adaptive
ale tinerilor sportivi în condiții multifactoriale de impact; nu există criterii informaționale integrale fiabile pentru identificarea tinerilor sportivi cu risc, cu o reducere
a nivelului de sănătate, în funcție de nivelul de adaptare; nu sunt cercetate
particularitățile stărilor premorbide și morbide, traumatismului și altor indici ai stării
de sănătate a sportivilor juniori; nu este elaborat algoritmul abordărilor metodologice
și organizatorice pentru profilaxia maladiilor și menținerea unei stări de sănătate bună
a sportivilor juniori [7, 22, 34].
Creșterea progresivă a solicitărilor fizice și psihoemoționale, a numărului ramurilor de
sport cu risc sporit de traumatizare, concurența foarte dură au transformat sportul
contemporan într-o activitate umană la limită. Drept urmare, nivelul de sănătate al generațiilor
de sportivi este în scădere [1, 6, 33], aceștia fiind supuși unui număr tot mai mare de factori
de risc, ce se pot materializa în declanșarea de manifestări clinice sau de stări patologice [9,
17, 25, 35]. Sportul se confruntă cu pericole şi provocări nou-apărute în societatea europeană
precum presiunea comercială, exploatarea tinerilor sportivi, dopajul, rasismul, violenţa,
corupţia şi spălarea banilor [5, 18]. În aceste condiții, creșterea performanțelor sportive are un
impact semnificativ asupra sănătății sportivilor [16, 20]. [...]
