Evaluarea stării de sănătate a sportivilor juniori în relație cu factorii de risc ai mediului și cei comportamentali: Rezumatul tezei de doctor habilitat în științe medicale: 331.02 Igiena

Abstract

Întrebările de cuantificare a interacțiunii factorilor de origine socială, igienică și biologică ai calității vieții precum și ai factorilor mediului extern și intern în formarea stării de sănătate a adolescenților sunt esențiale în abordarea relației mediu – starea de sănătate. Cunoașterea rolului și valorii diverșilor factori în asigurarea stării de sănătate determină caracterul și volumul măsurilor de profilaxie și de asanare a acesteia [9, 14, 19, 27, 39]. Problemele legate de evaluarea fiziologo-igienică a activității sportive, raționalizarea regimului și programului de antrenament, normarea activității fizice, respectarea condițiilor mediului ocupațional și habitual, monitorizarea stării de sănătate a sportivilor, depistarea modificărilor funcționale nefavorabile precum și prelungirea longevității profesionale a sportivilor sunt și trebuie să fie pe agenda de lucru a specialiștilor din sănătatea publică. În prezent, rămâne puțin studiată problema influenței complexe a diferitor factori ai mediului din instituțiile sportive, a organizării procesului educațional și a antrenamentului sportiv (principala formă de realizare a pregătirii sportive, care asigură creşterea planificată a nivelului de antrenament în vederea obţinerii de performanţe în competiții), a factorilor ecologici, igienici, sociali și habituali, a activității sportive asupra sănătății adolescenților care practică sportul [33, 35]. Lipsește o evaluare igienică a riscurilor, a relațiilor și a dependenței dintre mediu, școală, mediul de antrenament, factorii comportamentali etc. [19, 21, 24]. Din cauza mecanismului complex de reglare, la schimbarea factorilor mediului extern și intern organismul adolescenților tinde să-și asigure condiții optime de existență prin menținerea constantelor vitale în anumite limite [2, 21]. În prezent nu este organizat un sistem sanitar, care să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a tinerilor sportivi; sunt puține date despre caracterul funcționării sistemelor fiziologice ale organismului sportivilor adolescenți în funcție de calitatea și de numărul factorilor de mediu și comportamentali; nu este cercetată etiologia formării rezervelor adaptive ale tinerilor sportivi în condiții multifactoriale de impact; nu există criterii informaționale integrale fiabile pentru identificarea tinerilor sportivi cu risc, cu o reducere a nivelului de sănătate, în funcție de nivelul de adaptare; nu sunt cercetate particularitățile stărilor premorbide și morbide, traumatismului și altor indici ai stării de sănătate a sportivilor juniori; nu este elaborat algoritmul abordărilor metodologice și organizatorice pentru profilaxia maladiilor și menținerea unei stări de sănătate bună a sportivilor juniori [7, 22, 34]. Creșterea progresivă a solicitărilor fizice și psihoemoționale, a numărului ramurilor de sport cu risc sporit de traumatizare, concurența foarte dură au transformat sportul contemporan într-o activitate umană la limită. Drept urmare, nivelul de sănătate al generațiilor de sportivi este în scădere [1, 6, 33], aceștia fiind supuși unui număr tot mai mare de factori de risc, ce se pot materializa în declanșarea de manifestări clinice sau de stări patologice [9, 17, 25, 35]. Sportul se confruntă cu pericole şi provocări nou-apărute în societatea europeană precum presiunea comercială, exploatarea tinerilor sportivi, dopajul, rasismul, violenţa, corupţia şi spălarea banilor [5, 18]. În aceste condiții, creșterea performanțelor sportive are un impact semnificativ asupra sănătății sportivilor [16, 20]. [...]